Cancerul pulmonar, depistat mai devreme: cum s-au schimbat șansele la viață?

Fumatul rămâne principalul inamic?

Diagnosticul precoce al tumorilor pulmonare a devenit mai frecvent, o schimbare care îmbunătățește considerabil perspectivele de supraviețuire. În ultimele decenii, tot mai multe cazuri sunt identificate înainte ca boala să se răspândească. Iată ce trebuie să știi despre această tendință: mortalitatea cauzată de cancerul pulmonar a scăzut cu 52% la bărbați și cu 37% la femei în SUA, între 2004 și 2023. Fumatul este legat de aproximativ 85% dintre cazurile noi și decesele asociate acestei boli.

Proporția pacienților diagnosticați în stadiu incipient a crescut atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților. Eforturile de screening și evoluția tratamentelor oferă acum mai multor persoane posibilitatea de a primi îngrijiri înainte ca afecțiunea să progreseze. Deși cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai letale forme de cancer, progresele din ultimii doi ani au schimbat radical șansele de supraviețuire. Tot mai multe tumori sunt detectate în faze inițiale, iar rata deceselor a coborât semnificativ.

Un raport național american publicat în 2026 analizează impactul reducerii fumatului, al programelor de screening și al noilor tratamente. Documentul anual american din 2026, axat pe lupta contra cancerului pulmonar, detaliază schimbările înregistrate în prevenție, depistare și terapie. O constatare cheie vizează scăderea mortalității. În intervalul 2004-2023, rata deceselor din cauza acestei boli a coborât cu 52% printre bărbați și cu 37% printre femei.

În anul 2023, mai mult de 661.000 de cetățeni americani trăiau cu un diagnostic activ de cancer pulmonar. Aceste date reflectă progresele din ultimele două decenii, subliniind importanța măsurilor de prevenție și a accesului la servicii medicale.

Care este realitatea în România?

Fumatul continuă să joace un rol decisiv în apariția cancerului pulmonar. Potrivit raportului, aproximativ 85% dintre cazurile noi și decesele sunt asociate cu consumul de tutun. Situația s-a transformat radical față de anii 1960. La acea vreme, peste jumătate dintre bărbați și aproximativ o treime dintre femeile din Statele Unite fumau. Astăzi, doar aproximativ 10% dintre adulții americani fumează.

Reducerea prevalenței fumatului este una dintre schimbările cruciale care au contribuit la combaterea acestei boli. Totuși, fumatul nu este singura amenințare pentru sănătatea plămânilor. Poluarea aerului și expunerea la substanțe toxice reprezintă, la rândul lor, surse importante de risc.

„Cele două elemente care exercită presiune asupra inimii și plămânilor sunt fumatul și poluarea. Pentru poluare s-a acționat poate prea puțin, dar este evident că, dacă nu vom avea un plan verde și nu vom oferi o asistență extinsă pentru diversele dependențe, eforturile noastre de a susține pacienții cronici s-ar putea să nu atingă nivelul dorit”, a explicat prof. dr. Florin-Dumitru Mihălțan.

Raportul evidențiază și alți factori de risc, precum expunerea la radon, substanțele periculoase din mediul de muncă și poluarea aerului. Măsurile de protecție și monitorizarea acestor expuneri rămân esențiale pentru prevenție.

În România, cancerul pulmonar rămâne o problemă majoră de sănătate publică. Potrivit estimărilor GLOBOCAN, în 2022 au fost înregistrate aproximativ 11.700 de cazuri noi, iar boala s-a aflat pe primul loc printre cauzele de deces prin cancer în țara noastră. Datele europene subliniază și o diferență importantă în ceea ce privește mortalitatea evitabilă. În 2021, rata mortalității evitabile prin cancer pulmonar a fost de 60 de decese la 100.000 de bărbați în România, față de 43 la 100.000 în Uniunea Europeană. Printre femei, rata a fost de 15 la 100.000, comparativ cu 20 la 100.000 în UE.

Mai multe cazuri depistate la timp?

Fumatul rămâne unul dintre principalii factori de risc. Potrivit OECD, aproximativ un adult din cinci fuma zilnic în România în 2019. Proporția era de aproximativ 31% la bărbați și 8% la femei.

Datele nu permit o comparație directă între România și Statele Unite privind proporția cancerelor pulmonare descoperite în stadiu incipient, deoarece România nu dispune încă de o serie națională publică echivalentă cu cea din raportul american. În acest context, cifrele din SUA indică mai degrabă direcția în care prevenția, screeningul și accesul la tratament pot influența evoluția bolii.

Una dintre cele mai semnificative schimbări evidențiate de raport este creșterea proporției pacienților diagnosticați înainte ca boala să se răspândească. În 2003, doar 16% dintre cazurile de cancer pulmonar la bărbați erau identificate într-un stadiu localizat. În 2022, această cifră a urcat la 27%. La femei, evoluția a fost de la 19% la 33%, în aceeași perioadă.

Diagnosticul precoce este vital, deoarece cancerul pulmonar se tratează mai eficient înainte să se extindă la alte organe. Raportul arată și o scădere a ratelor de diagnostic pentru formele avansate ale afecțiunii, între 2018 și 2022. Deși screeningul pentru cancer pulmonar rămâne încă subutilizat, progresele oferă speranță pentru viitor.