Ce băutură zilnică reduce riscul de demență cu 18%

Un studiu de lungă durată cu date din două cohorte americane

O băutură pe care o consumă zilnic milioane de cetățeni ai României, de obicei în primele ore ale zilei, se află în centrul unor descoperiri recente privind sănătatea creierului. Conform unui cercetare amplă, publicată în revista medicală de referință JAMA, o asociere clară a fost stabilită între consumul regulat de cafea cu cofeină și o scădere a probabilității de a dezvolta demență cu până la 18%. Datele provin dintr-o analiză care a inclus peste 131.000 de persoane, urmărite pe o perioadă care a atins până la 43 de ani.

Cercetătorii din Statele Unite au examinat informații colectate de la 131.821 de adulți care au participat la două proiecte de monitorizare pe termen lung. Primul proiect, cunoscut ca Nurses’ Health Study, a cuprins 86.606 femei, în timp ce al doilea, Health Professionals Follow-up Study, a inclus 45.215 bărbați. La începutul perioadei de observație, niciun participant nu suferise deja de demență, boală de Parkinson sau cancer.

Doze optime și definiția unei cești

Datele despre alimentație au fost adunate prin chestionare standardizate, aplicate la intervale de doi până la patru ani. Analiza a acoperit consumul de cafea cu cofeină, cafea fără cofeină și ceai, dar și apariția ulterioară a demenței și variațiile în funcțiile cognitive. Durata mediană a urmăririi a fost de 36,8 ani, cu un maxim de 43 de ani. În cursul acestei perioade, s-au înregistrat un total de 11.033 de cazuri de demență printre participanți.

Rezultatele publicate în JAMA indică că persoanele care consumau cele mai mari cantități de cafea cu cofeină aveau un risc de demență cu 18% mai redus, comparativ cu cei care consumau cel mai puțin. Această diferență a rămas statistic semnificativă și după corecția pentru numeroase alte factori care pot influența probabilitatea de a dezvolta această afecțiune. Cu toate acestea, este esențial de precizat că o scădere relativă a riscului cu 18% nu echivalează cu faptul că fiecare individ care începe să bea cafea își va reduce automat probabilitatea personală cu exact acest procent.

Cafea cu cofeină versus cea fără cofeină

Analiza a explorat și legătura dintre volumul consumat și riscul de demență. Cele mai bune asocieri au fost constatate la o ingestie de aproximativ două până la trei cești de cafea cu cofeină pe zi. În cadrul acestui studiu american, o ceașcă a fost definită ca o porție de aproximativ 237 de mililitri. Este crucial de menționat că această cantitate nu corespunde unui espresso clasic, care are un volum semnificativ mai mic.

Concentrația efectivă de cofeină poate fluctua considerabil, depinzând de varietatea de cafea, cantitatea de boabe măcinate și tehnica de preparare. Analiza a evidențiat rezultate pozitive și la un aport zilnic de aproximativ 300 de miligrame de cofeină. Consumul de cantități superioare nu a fost legat de beneficii suplimentare evidente. Astfel, concluzia studiului nu susține ipoteza că o ingestie mai mare de cafea înseamnă automat o protecție cerebrală superioară.

Una dintre constatăriile remarcabile ale cercetării se referă la contrastul dintre cafeaua standard și cea decofeinizată. Ingestia de cafea cu cofeină s-a asociat cu un risc mai scăzut de demență și cu performanțe ușor superioare la anumite evaluări cognitive. În opoziție, nu a fost identificată o legătură pozitivă semnificativă între cafeaua fără cofeină și riscul de demență.

Mecanisme biologice: de la adenozină la proteinele Alzheimer

Acest rezultat a atras atenția asupra rolului pe care l-ar putea avea cofeina însăși. Totuși, cafeaua conține sute de compuși bioactivi, deci efectele sale nu pot fi atribuite exclusiv unei singure substanțe. În plus, indivizii care optează pentru cafea decofeinizată pot suferi de anumite afecțiuni sau probleme de somn care le determină să evite cofeina. Prin urmare, diferențele observate între grupuri nu demonstrează că eliminarea cofeinei provoacă un risc mai mare de demență.

Cofeina interacționează cu sistemul nervos central prin blocarea receptorilor pentru adenozină, o substanță esențială în reglarea somnului și a stării de vigilență. Acesta este unul dintre motivele pentru care cafeaua poate îmbunătăți temporar atenția și poate diminua senzația de oboseală.

Antioxidanți și sănătate metabolică

Cercetările experimentale sugerează însă și alte căi de acțiune. În modele de laborator și studii pe animale, modificarea activității receptorilor pentru adenozină a fost legată de schimbări în inflamația cerebrală și în procesele implicate în acumularea unor proteine anormale. Două dintre aceste proteine, centrale în boala Alzheimer, sunt beta-amiloidul și proteina tau. În contextul Alzheimer, beta-amiloidul tinde să se acumuleze sub formă de plăci, în timp ce proteina tau poate forma agregate anormale în interiorul neuronilor.

Unele cercetări preclinice au indicat că expunerea la cofeină ar putea influența mecanismele implicate în aceste procese. Totuși, rezultatele obținute în laborator nu demonstrează că o persoană care bea cafea va dezvolta mai puține plăci amiloide sau va fi protejată de Alzheimer. Mecanismele rămân în faza de investigație.

Observații privind memoria și funcțiile cognitive

Pe lângă cofeină, cafeaua furnizează acizi clorogenici și alți polifenoli, compuși vegetali studiați pentru proprietățile lor antioxidante. Stresul oxidativ apare atunci când producerea moleculelor reactive depășește capacitatea organismului de a le neutraliza. La nivel cerebral, acest tip de stres poate afecta membranele celulare, proteinele și alte structuri esențiale pentru funcționarea neuronilor.

Inflamația cronică reprezintă un alt proces investigat în relație cu bolile neurodegenerative. Cercetătorii analizează dacă polifenolii din cafea pot influența aceste mecanisme și dacă efectele observate în experimente se traduc în beneficii clinice reale. De asemenea, consumul de cafea a fost asociat în anumite studii cu modificări favorabile ale sensibilității la insulină și ale sănătății metabolice. Aceste mecanisme sunt relevante deoarece diabetul de tip 2 și afectarea vasculară sunt factori de risc cunoscuți pentru declinul cognitiv. Cu toate acestea, nu este încă clar care dintre substanțele din cafea explică asocierea observată cu un risc mai mic de demență.

Cercetarea nu s-a limitat exclusiv la diagnosticul de demență. Oamenii de știință au analizat și dificultățile de memorie raportate de participanți, precum și rezultatele unor teste cognitive. În grupul cu cel mai mare consum, 7,8% dintre participanți au raportat un declin cognitiv subiectiv, comparativ cu 9,5% în grupul cu cel mai redus consum. Diferența reprezintă 1,7 puncte procentuale.

Ceaiul: un alt aliat potențial

La anumite teste obiective, persoanele care consumau mai multă cafea cu cofeină au obținut rezultate ușor mai bune. Totuși, diferențele de performanță cognitivă au fost modeste, iar unele rezultate nu au atins pragul de semnificație statistică. Prin urmare, studiul nu demonstrează că persoanele care beau cafea au o memorie cu 18% mai bună. Procentul de 18% se referă strict la asocierea cu riscul de demență, nu la îmbunătățirea directă a performanței cognitive.

Cafeaua nu a fost singura băutură pentru care cercetătorii au identificat rezultate favorabile. Consumul de ceai a fost, de asemenea, asociat cu o scădere a riscului de demență. Cele mai bune rezultate au fost observate la persoanele care consumau aproximativ una până la două cești de ceai pe zi. În analiza participanților cu cel mai mare consum de ceai, riscul de demență a fost cu aproximativ 14% mai mic decât în grupul cu cel mai redus consum. Și în acest caz, rezultatele provin dintr-un studiu observațional. Cercetarea nu a stabilit cu certitudine dacă efectele sunt explicate de cofeină, de alți compuși din ceai sau de diferențele dintre obiceiurile de viață ale participanților.

Recomandări pentru persoanele

Vârsta înaintată reprezintă principalul factor de risc pentru boala Alzheimer, însă acest lucru nu înseamnă că persoanele peste 60 de ani ar trebui să își crească automat consumul de cafea. Toleranța la cofeină variază în funcție de vârstă, metabolism, tratamentele administrate și afecțiunile existente. La unele persoane, cafeaua poate provoca palpitații, neliniște, disconfort digestiv sau tulburări de somn.

Problemele de somn sunt deosebit de importante, deoarece odihna insuficientă și somnul fragmentat sunt asociate cu deteriorarea sănătății cognitive. Specialiștii consultați de Health.com recomandă consumul ca parte a unei diete echilibrate, subliniind că moderarea rămâne cheia pentru a obține beneficii fără efecte secundare neplăcute.