Claudia Gherman transformă Spitalul Cluj-Napoca prin investiții masive

Cariera managerială a Claudiei Gherman nu a fost o intrare bruscă din exterior

Transformarea profundă a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, sub conducerea profesoarei universitare doctor Claudia Gherman, ilustrează o schimbare paradigmatică în gestionarea unei instituții sanitare de mari dimensiuni. A prelua controlul asupra acestui complex medical nu înseamnă simpla administrare a unei unități spitalicești obișnuite, ci implică coordonarea unui ecosistem vast și complex. Vorbit este despre o structură care cuprinde peste 1.500 de locuri de internare, o forță de muncă formată din mai mult de 3.500 de salariați, zeci de departamente specializate și un ansamblu de facilități distribuite pe teritoriul a peste 30 de clădiri separate. Presiunea exercitată asupra conducerii este constantă, având în vedere că pacienții nu provin exclusiv din județul Cluj, ci acoperă întreaga zonă de nord-vest a țării și chiar alte regiuni naționale.

În inima acestei mașinarii administrative și medicale se află prof. univ. dr. Claudia Gherman, o chirurg de meserie care deține funcția de manager al SCJU Cluj. Sub egida sa, spitalul a traversat o eră de modernizare accelerată, marcată de implementarea unor proiecte europene cu valori de sute de milioane de lei, procese de digitalizare avansată, investiții semnificative în combaterea infecțiilor nosocomiale, renovarea secțiilor de terapie intensivă pentru nou-născuți și, culminant, în anul 2026, ducerea la bun sfârșit a unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din istoria recentă a medicinei clujene: noul Centru de Patologie Cerebro-Vasculară și Neurochirurgie.

Presă locală, în special Gazeta de Cluj, a conturat portretul managerului ca fiind unul al cerinței, al directetei și al unei obsesii pentru predictibilitate și disciplină. Această abordare este critică într-o instituție unde fiecare întârziere birocratică poate avea repercusiuni directe asupra sănătății și vieții pacienților. Totuși, imaginea completă a responsabilităților sale devine clară abia când analizăm datele oficiale. Ministerul Sănătății clasifică SCJU Cluj ca fiind cea mai mare unitate sanitară cu paturi din Transilvania și una dintre cele mai mari din toată România, având statutul de spital regional de urgență de categoria I.

Statistica oficială confirmă o capacitate de 1.542 de paturi și o echipă de peste 3.500 de angajați. Funcționarea se face într-un sistem pavilionar extrem de complicat din punct de vedere logistic, implicând mai mult de 33 de clădiri distincte, unele situate la distanțe de până la cinci kilometri una față de alta. Structura include 43 de secții, laboratoare și compartimente, atât clinice, cât și neclinice. Impactul asupra comunității este masiv: Ministerul Sănătății raportează că aproximativ 35.000 de pacienți sunt tratați anual exclusiv în secția de Urgențe, în timp ce peste 50.000 de persoane beneficiază de spitalizare continuă.

Cariera managerială a Claudiei Gherman nu a fost o intrare bruscă din exterior, ci o evoluție organică din interiorul sistemului pe care îl conduce astăzi. Ea este o chirurg vascular și generalistă, absolventă a Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca din anul 1990. Între 2017 și 2020, a deținut conducerea Secției de Chirurgie II, iar înainte de a deveni manager, a ocupat și funcția de director medical, conform profilului său profesional. În prezent, pagina web oficială a SCJU Cluj o menționează pe prof. dr. Claudia Gherman ca manager al instituției.

Această tranziție de la practician la administrator este crucială într-un sector în care managementul sanitar necesită o dublă competență: înțelegerea fină a actului medical și capacitatea de a administra fonduri publice, de a gestiona investiții, achiziții, resurse umane și relația cu ministerul, tot timpul fiind pregătită pentru situații de criză. Stilul managerial ferm descris de presă este susținut de rezultate concrete vizibile în ultimele ani. În loc de o conservare pasivă a infrastructurii vechi, SCJU Cluj a intrat într-o fază de dezvoltare simultană pe multiple fronturi: renovarea clădirilor, achiziția de echipamente, îmbunătățirea siguranței pacienților, digitalizarea, extinderea terapiei intensive și modernizarea diagnosticului.

O altă direcție majoră de intervenție a fost digitalizarea

Capacitatea de a atrage finanțări externe a devenit o armă strategică pentru spital. Conform unui comunicat oficial legat de proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cinci proiecte au atins o sumă cumulativă de 339,78 milioane de lei. Printre acestea se numără inițiativele pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale și dotarea secțiilor ATI pentru nou-născuți. Proiectul specific pentru reducerea riscului infecțiilor nosocomiale a avut o valoare de peste 35,6 milioane de lei la semnarea contractului. Pe de altă parte, proiectul care includea ATI pentru nou-născuți, programele de screening și crearea unui centru regional de formare a personalului medical a fost evaluat la aproximativ 16,9 milioane de lei. Ambele inițiative figurează în lista proiectelor declarate finalizate în aprilie 2026.

Strategia adoptată de Claudia Gherman, încă din faza de atragere a fondurilor, a fost maximizarea utilizării resurselor nerambursabile. „Noi dorim să exploatați la maximum oportunitățile de finanțare oferite de PNRR sau de alte programe guvernamentale care aloca fonduri nerambursabile”, a declarat managerul la momentul semnării contractelor. Pentru o instituție de această mărime, distincția dintre administrarea curentă și managementul orientat spre viitor este evidentă. Deși menținerea activității medicale zilnice este o obligație primară, construirea unei infrastructuri menite să servească peste zece sau două decenii necesită o capacitate instituțională diferită.

O altă direcție majoră de intervenție a fost digitalizarea. Proiectul dedicat acestui scop a avut o valoare totală de circa 5,87 milioane de lei, având ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii digitale și a unui sistem informatic medical integrat. Inițiativa nu se rezumă la simpla achiziție de computere, ci vizează posibilitatea consultării istoricului medical al pacientului direct de la pat, prin dispozitive mobile, crearea unui portal medical pentru accesul la dosare, programările online, telemedicina, interoperabilitatea aplicațiilor și modernizarea infrastructurii hardware. Conform datelor oficiale, acest proiect de digitalizare s-a clasat pe primul loc la nivel național printre inițiativele similare.

Claudia Gherman a prezentat această investiție ca pe o componentă a unei transformări mai largi, nu ca pe un proiect izolat. „Digitalizarea activităților medicale și non-medicale ale SCJU Cluj marchează o etapă esențială în procesul de adaptare a spitalului la realitățile medicinei contemporane”, a afirmat managerul. Scopul comun al tuturor acestor proiecte, explică ea, este asigurarea unor servicii medicale de înaltă performanță și creșterea gradului de satisfacție al pacienților. Lista investițiilor demonstrează amploarea procesului: modernizarea rețelelor de gaze medicale și electricitate, măsuri de siguranță la incendiu, renovarea Laboratorului de Medicină Nucleară, investiții în Radiologie Intervențională, achiziții pentru oncologie, reabilitarea secțiilor de Medicină Internă și ATI, dotarea laboratoarelor de genetică și anatomie patologică, precum și deschiderea unui centru de medicină fizică și reabilitare.

Anul 2026 marchează o investiție istorică: construirea unui nou centru de neurochirurgie la Cluj. Poate cea mai impresionantă dovadă a acestei perioade de investiții a fost finalizarea, în vara lui 2026, a noului Centru de Patologie Cerebro-Vasculară și Neurochirurgie al SCJU, finanțat prin PNRR și fonduri publice. TVR a raportat la sfârșitul lunii august că este primul astfel de centru medical construit de la zero în județ în ultimii 50 de ani. Proiectul a fost finalizat într-un context în care multe alte investiții PNRR din România se luptau cu termenele limită ale programului.

Noul centru este dotat cu șase săli de operație, spații dedicate terapiei intensive, facilități pentru investigații imagistice și echipamente avansate pentru diagnosticarea și tratarea afecțiunilor neurochirurgicale și neurovasculare. Deși datele publicate în diverse etape au arătat mici variații privind numărul final de paturi, ele converg asupra complexității și dimensiunii infrastructurii create. La ceremonia de inaugurare, Claudia Gherman a accentuat importanța umană a investiției, nu doar aspectul tehnic. „Am inaugurat o promisiune pentru viață, un centru neurochirurgical de ultimă generație, care va redefine standardele îngrijirii medicale în regiunea noastră”, a declarat managerul pentru TVR.

Această afirmație își dovedește greutatea prin natura cazurilor tratate. Neurochirurgia și patologia cerebrovasculară implică pacienți pentru care timpul, accesul rapid la diagnostice și prezența unei echipe multidisciplinare sunt factori decisivi. Într-un spital cu responsabilitate regională, o astfel de investiție transcende limitele municipiului sau ale județului. Acest aspect explică presiunea enormă exercitată asupra conducerii SCJU Cluj. Instituția nu poate fi analizată ca un simplu spital local, ci ca un nod vital pentru întreaga regiune, unde fiecare decizie managerială are ecouri medicale și sociale profunde.