CNAS publică performanța spitalelor românești într-o aplicație online

Transparență și indicatori cheie

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat o aplicație online menită să aducă mai multă lumină asupra activității spitalelor din România. Potrivit președintelui CNAS, dr. Horacio-Remus Moldovan, această platformă reprezintă un pas important spre o transparență sporită și o fundamentare mai solidă a deciziilor în sistemul medical.

Cheltuieli și eficiență

Aplicația oferă publicului acces la indicatori esențiali privind funcționarea unităților medicale. Printre aceștia se numără numărul de pacienți tratați, durata medie de spitalizare, gradul de ocupare a paturilor și numărul total de pacienți internați. Aceste date, anterior disponibile doar intern, reprezintă peste 63% din totalul pacienților tratați în spitalele generale.

Alocarea resurselor și investiții

Dr. Moldovan a subliniat că în jumătate dintre unitățile sanitare, cheltuielile cu personalul depășesc 79% din valoarea serviciilor medicale decontate de asigurătorii de sănătate, iar în zeci de spitale, acestea depășesc chiar 90%. „Aceasta nu este o critică la adresa managementului spitalelor, ci un semnal că organizarea și finanțarea rețelei de spitale trebuie adaptate realităților actuale. Doar așa vom putea asigura resurse suficiente pentru medicamente, materiale sanitare și investiții”, a declarat președintele CNAS.

Scopul principal al noii platforme este de a sprijini o alocare mai eficientă a resurselor, de a facilita accesul pacienților la servicii medicale și de a orienta investițiile către zonele cu cea mai mare nevoie. Aplicația este disponibilă publicului larg pe site-ul oficial al CNAS.

Ocuparea paturilor și presiunea asupra spitalelor

Datele prezentate de CNAS arată că rata medie de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 63%. Aceasta înseamnă că, în medie, un pat din trei nu este ocupat. În același timp, peste 140 de spitale înregistrează o rată de ocupare sub 60%, iar în 63 dintre acestea, procentul scade sub 50%. Pe de altă parte, spitalele de urgență din marile orașe rămân sub o presiune constantă. Această discrepanță nu reflectă doar gestionarea epidemiologică actuală, ci și o nevoie de optimizare a resurselor medicale. Cheltuielile cu personalul nu ar trebui să depășească 90% din valoarea reală a serviciilor medicale, pentru a permite investiții esențiale în sistemul de sănătate.