Colegiul Medicilor cere reforme urgente: spitale subfinanțate și salarii blocate de la 2017

Care e punctul de durere major din studiu?

Luca Niculescu, premierul desemnat, a primit o solicitare fermă din partea Colegiului Medicilor din România. Scrisoarea publică, adresată și factorilor politici, cere includerea unor schimbări majore în viitorul program de guvernare.

Semnată de prof. univ. dr.

Cătălina Poiană, președinta CMR, în numele Biroului Executiv, documentul propune șapte direcții clare de acțiune pentru a remedia deficiențele din sistemul sanitar.

Printre cele mai urgente cereri se numără recalcularea modului de plată a serviciilor de gardă, care rămâne ancorat la parametrii financieri din 2017. De asemenea, se cer strategii concrete pentru atragerea specialiștilor în localitățile cu deficit cronic de medici.

Organizația subliniază că aceste propuneri se bazează pe atribuțiile legale de reprezentare a profesiei, conform Legii nr. 95/2006, și au ca obiectiv principal crearea unor condiții de muncă sigure și sustenabile.

Un punct de durere major, evidențiat în studiul atașat scrisorii, este că remunerația pentru turele suplimentare este încă determinată prin raportare la salariul de bază din 2017. Această situație este considerată o nedreptate față de cadrele medicale, mai ales în contextul în care mecanismul actual favorizează semnarea contractelor part-time pentru gardă, transformând munca suplimentară într-o normă.

Cum contrăm această tendință negativă?

CMR invocă Directiva europeană 2003/88/CE și articolele 120, 122 și 123 din Codul muncii pentru a susține că normele privind compensarea cu timp liber plătit sau sporuri salariale nu sunt respectate corespunzător în unitățile sanitare românești.

Deși se recunoaște că ajustarea tarifelor ar putea îmbunătăți accesibilitatea serviciilor fără a genera o presiune bugetară excesivă, se insistă asupra necesității unei fundamentări financiare riguroase, corelate cu regulile fiscale și salariale existente. Totodată, se cere respectarea strictă a limitelor legale privind timpul de lucru și asigurarea pauzelor obligatorii, inclusiv după finalizarea unei gardă, printr-o planificare care să mențină continuitatea asistenței medicale.

Dincolo de aspectele salariale, documentul atrage atenția asupra stadiului infrastructural al spitalelor, unde lipsurile sunt descrise ca fiind elementare: calculatoare funcționale, toalete în stare bună și spații adecvate pentru odihnă. Investigatia realizată de CMR relevă că peste două treimi dintre rezidenți declară o suprasolicitare constantă, o lipsă acută de resurse și o vulnerabilitate structurală evidentă în mediul lor de lucru.

Pentru a contracara această tendință, se solicită implementarea integrală a Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022–2030, aprobată prin HG nr. 854/2022. Planificarea forței de muncă trebuie să țină cont de datele demografice, de numărul posturilor vacante și de complexitatea tehnică a activităților, nu doar de existența formală a personalului.

Datele indică faptul că 93,7% dintre rezidenți manifestă disponibilitatea de a-și exercita profesiunea în zonele deficiente, condiționând acest lucru de oferirea unor condiții de lucru satisfăcătoare.

Alte măsuri propuse vizează transparența și coordonarea în lanțul de îngrijire. Se dorește instituirea unui traseu clinic clar și integrat, care să lege etapele de la medicul de familie, către secțiile de ambulatoriu și apoi spitalizare. De asemenea, se cere crearea unui sistem de alerte proactiv pentru situațiile de penurie de medicamente, stabilind responsabilități precise și termene limită pentru soluționarea problemelor. Finanțarea serviciilor ar trebui să reflecte costurile reale ale prestațiilor, eliminând distorsionările actuale.

În final, agenda legislativă propusă include elaborarea a două acte normative noi: o revizuire a Legii Sănătății și o nouă Lege a Profesiei Medicale, care să redefinească responsabilitățile și drepturile cadrelor de specialitate, asigurând un cadru modern și funcțional pentru viitoarele decenii.