Consumul excesiv de zahăr în timpul tratamentului cu antibiotice afectează negativ microbiomul intestinal

Interesant este faptul că cercetătorii au avut acces la date extrem de precise privind nutriția subiecților

Studiul recent, apărut în ediția din 30 septembrie 2026 a revistei științifice Nature, scoate în evidență o legătură surprinzătoare între regimul alimentar bogat în zahăr și starea ecosistemului bacterian din intestine, în special în contextul administrării terapiei cu antibiotice. Investigația a relevat că ingestia substantială de produse dulci sau alimente cu conținut ridicat de zahăr, concomitent cu tratamentul antibacterian, corelează cu o scădere a diversității microbiotei intestinale și cu o multiplicare accentuată a unor tulpini bacteriene care pot fi dăunătoare organismului.

Interesant este faptul că cercetătorii au avut acces la date extrem de precise privind nutriția subiecților, deoarece analiza s-a concentrat pe 9.419 rații alimentare preparate și servite direct în mediul spitalicesc. Participanții la studiu au fost 173 de pacienți aflați în perioada post-transplant de celule hematopoietice, o categorie de persoane cu risc medical crescut. În paralel cu monitorizarea dietei, echipa de cercetare a colectat și analizat peste 1.000 de mostre de scaun, recoltate la intervale variabile, pentru a evalua dinamica microbiomului.

Mecanismul din spatele acestui fenomen pare să fie unul de oportunitate

Rezultatele obținute indică clar că, în intervalul de timp în care pacienții primeau antibiotice, o dietă mai încărcată cu dulciuri favoriza o expansiune semnificativă a bacteriilor din genul Enterococcus . Datelor statistice le corespunde o tendință îngrijorătoare: pentru fiecare porție suplimentară de aproximativ 100 de grame de produse zaharoase consumate, indicele de diversitate al microbiotei intestinale înregistra o reducere de circa 24%. Printre bacteriile supravegheate cu atenție se numără Enterococcus faecium , un microorganism care, deși poate fi prezent în mod obișnuit în tractul gastrointestinal, devine problematic atunci când se multiplică necontrolat. La persoanele cu sistem imunitar fragil, această bacterie poate evolua într-o sursă activă de infecții secundare.

Mecanismul din spatele acestui fenomen pare să fie unul de oportunitate. Terapiile antibacteriene elimină sau slăbesc populațiile de bacterii care, în condiții normale, ar limita dezvoltarea lui Enterococcus . Eliberarea de nișe ecologice și resurse nutriționale îi oferă acestor microorganisme un teren favorabil. Studiul sugerează că aportul crescut de zahăr amplifică acest avantaj competitiv într-un mediu intestinal deja destabilizat de medicație. Cu toate acestea, nu trebuie interpretat greșit faptul că zahărul ar fi singura cauză a infecțiilor; acesta acționează mai degrabă ca un accelerator al procesului în contextul unei perturbări preexistente.

Pentru a valida aceste ipoteze și a înțelege mai profund biologia implicată, autorii au extins cercetările și la modelul animal, folosind șoareci de laborator. Experimentul a demonstrat că, după injectarea unui antibiotic cu spectru larg, creșterea populației de Enterococcus a fost moderată. Totuși, când regimul a inclus și zaharoză în plus față de antibiotic, La trei zile de la începutul experimentului, concentrația acestor bacterii era de aproximativ de 16 ori mai mare decât în grupul de control care primise doar medicație. Situația s-a agravat progresiv, iar până la ziua a șasea, nivelul Enterococcus atingea un prag de aproximativ 33 de ori superior celui observat în absența zahărului. Aceste date subliniază necesitatea unei atenții sporite asupra compoziției dietei în perioadele de tratament intensificat, sugerând că restrângerea consumului de dulciuri ar putea fi o strategie utilă pentru protejarea integrității microbiomei.