Cum influențează ceasul biologic nivelul glicemiei în diabet

Ce ascunde diagnosticul de diabet de tip 2?

Dincolo de alegerile din farfurie, un factor la fel de important, dar adesea trecut cu vederea în controlul glicemiei, este chiar ceasul intern al corpului.

Diabetul zaharat de tip 2 este o afecțiune cronică marcată de un nivel ridicat al zahărului în sânge, care apare fie pentru că organismul devine rezistent la insulină, fie pentru că pancreasul nu mai produce suficient hormon.

Spre deosebire de diabetul de tip 1, unde pancreasul se oprește aproape complet din producția de insulină, în cazul tipului 2 corpul încă are acest hormon, însă nu îl poate folosi eficient.

Apariția diabetului de tip 2 este rezultatul unui cumul de factori: genetică, mediu și stil de viață. De cele mai multe ori, rezistența la insulină este precedată de kilograme în plus sau obezitate, fiind întreținută de sedentarism, alimentație deficitară și stres cronic.

Când vine vorba de semnele de alarmă, mulți se confruntă cu sete accentuată, urinări frecvente, o oboseală copleșitoare, vedere în ceață sau răni care se vindecă greu. Ignorarea acestor semne deschide ușa unor complicații serioase, cum ar fi bolile cardiovasculare, afectarea nervilor (neuropatie), a rinichilor (nefropatie) sau a vederii (retinopatie).

Ce aduce nou legătura dintre bioritm și tratament?

Pentru un diagnostic sigur, medicii recomandă analize precum glicemia a jeun, hemoglobina glicozilată (HbA1c) sau glicemia postprandială.

Aceste teste arată cum a evoluat controlul zahărului din sânge în ultimele luni și ajută la depistarea din timp a hiperglicemiei, înainte ca vasele de sânge să aibă de suferit.

Un studiu observațional recent a pus sub lupă legătura dintre ritmul circadian și modul în care pacienții cu diabet de tip 2 își țin glicemia sub control. Cercetarea a arătat că ceasul biologic al organismului influențează modul în care sunt procesate glucidele. Ideea principală?

Dacă ne luăm după ceasul biologic și potrivim administrarea medicamentelor cu momentele de activitate maximă ale corpului, am putea obține un control mai bun al glicemiei.

Deși nu vorbim încă despre o relație directă de cauză-efect, această pistă deschide noi orizonturi în medicină.

Pentru pacienți, asta înseamnă că schemele de tratament ar putea deveni cândva mult mai personalizate, croite după ceasul biologic al fiecăruia.

Cum ne putem proteja zi de zi?

Orice schimbare în ritmul tratamentului trebuie făcută însă doar la sfatul medicului, pentru a evita riscurile. Chiar dacă descoperirea nu dă peste cap protocoalele actuale, ea le oferă oamenilor o nouă unealtă pentru o viață mai bine controlată.

Prevenția și ținerea bolii în frâu cer o dietă echilibrată, mișcare regulată și o urmărire atentă a glicemiei.

De asemenea, un program de somn disciplinat, în armonie cu ciclul zi-noapte, ajută enorm la menținerea zahărului din sânge în limite sigure.

Primul pas rămâne mereu același: o vizită la medicul de familie. El este cel care îndrumă pacientul către specialiștii în diabet, nutriție și boli metabolice și recomandă setul de analize de bază.

În prezent, pacienții au la dispoziție o rețea vastă de peste 7.500 de medici pregătiți să ofere consultații și sprijin rapid. Diabetul este un maraton, nu un sprint, iar o echipă medicală bună alături este cheia unui echilibru pe termen lung.