De ce unii dezvoltă hernie, alții nu: factorul ascuns identificat

Ce spune știința despre colagen?

De ce unii dezvoltă hernie, alții nu: factorul ascuns identificat

Nu toți cei care fac aceleași activități fizice dezvoltă o protruzie a peretelui abdominal.

De ce? Răspunsul stă în modul în care corpul sintetizează și aranjează colagenul, proteina responsabilă pentru rezistența mecanică a țesuturilor.

Studiile recente arată că la persoanele cu hernie, structura colagenului e anormală. Rezultatul? Țesuturile devin mai sensibile la forțele de întindere și presiune. Asta explică de ce hernia nu afectează toți cei expuși la aceleași condiții de risc.

Ce alte factori cresc riscul?

Colagenul e esențial pentru integritatea pielii, tendoanelor și ligamentelor. În abdomen, fibrele lui formează o rețea care susține presiunea internă.

Există mai multe variante, dar două tipuri sunt cruciale: tipul I (rezistență la tensiune) și tipul III (elasticitate și regenerare). La pacienții cu anumite tipuri de hernie, raportul dintre ele e dezechilibrat. Mai mult colagen de tip III față de tipul I slăbește rezistența mecanică.

O analiză sistematică în British Journal of Surgery, bazată pe 52 de studii, a confirmat tulburări în metabolismul colagenului la persoanele cu hernie, efect mai pronunțat la herniile inghinale directe.

Presiunea internă e un factor major, dar apariția unei hernii implică și rezistența intrinsecă a țesutului.

Colagenul previne hernia?

Alte factori de risc: predispoziția genetică și particularitățile țesutului conjunctiv, îmbătrânirea care alterează structura țesuturilor, intervențiile chirurgicale anterioare, obezitatea, tusea cronică, constipația și ridicarea frecventă a greutăților pe o zonă deja fragilă.

Afecțiuni genetice ale țesutului conjunctiv, ca sindromul Ehlers-Danlos, cresc semnificativ probabilitatea apariției herniilor, deși nu toți pacienții cu hernie au o astfel de afecțiune de bază.

Legătura dintre calitatea colagenului și apariția herniilor ridică întrebarea dacă suplimentele cu colagen pot întări peretele abdominal și preveni problema. Până acum, nu există dovezi clinice suficient de solide pentru a afirma că consumul acestor produse repară fascia sau previne hernia inghinală. Simplul act de a lua colagen nu garantează că corpul va produce fibre mai rezistente în zona afectată. Prevenția eficientă se bazează pe controlul factorilor care cresc presiunea internă: menținerea unei greutăți sănătoase, tratarea tusei persistente și a constipației, și aplicarea tehnicii corecte la ridicarea obiectelor grele.

Recunoașterea timpurie a simptomelor e esențială pentru diagnosticul corect. O hernie se manifestă prin o protruzie a unui organ sau a unui țesut printr-o zonă slăbită a peretelui abdominal.

Cum recunoști o hernie?

Semnul principal e o umflătură în zona inghinală sau abdominală, care devine mai vizibilă în poziție ortostatică, la tuse sau în timpul efortului fizic.

Alte simptome frecvente: senzația de presiune sau greutate localizată, durere sau disconfort la ridicarea obiectelor, senzație de arsură sau înțepături, și o umflătură care se reduce când persoana se întinde pe spate.

O durere bruscă și intensă, asociată cu greață, vărsături sau o umflătură care devine tare și nu mai poate fi redusă prin împingere, sunt semne ale unei complicații grave. În aceste situații, e necesară o evaluare medicală de urgență.

Deși cercetările despre colagen oferă o explicație plauzibilă pentru diferențele de rezistență ale țesuturilor, hernia rămâne o afecțiune multifactorială, în care predispoziția biologică e doar o componentă a mecanismului de apariție.