Declinul mental nu e doar efectul îmbătrânirii

De ce apare declinul mental odată cu vârsta?

Declinul mental nu e neapărat rezultatul îmbătrânirii creierului, avertizează Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Ea explică într-un interviu pentru Adevărul că stilul de viață și mediul emoțional influențează direct sănătatea mentală.

Când frica devine tăcută Declinul mental nu începe doar în creier. Începe în felul în care ne pierdem, încet, contactul cu viața, afirmă Gabriela Marc. Una dintre cele mai mari temeri odată cu înaintarea în vârstă este pierderea propriei identități și a sentimentului de continuitate interioară.

Există o teamă tăcută care începe să apară odată cu vârsta și pe care mulți oameni nu o rostesc cu voce tare.

Nu este doar teama de boală sau de uitare, ci frica profundă că, într-o zi, nu se vor mai recunoaște pe ei înșiși, explică ea. Sănătatea creierului, influențată Gabriela Marc subliniază că sănătatea creierului este influențată permanent de stilul de viață și de mediul emoțional. Felul în care dormim, iubim, ne mișcăm, ne izolăm, ne grăbim sau ne abandonăm pe noi înșine sculptează și influențează direct sănătatea minții noastre, afirmă ea.

De asemenea, ceea ce numim deseori declin mental poate ascunde ani întregi de epuizare psihică. Epuizarea psihică, o formă de oboseală Uneori, ceea ce numim resemnați «declin» este, în realitate, o formă copleșitoare de oboseală. O epuizare acumulată ani la rând, picătură cu picătură, spune psihologul.

Sistemul nervos reține totul, păstrând urmele stresului cronic, ale singurătății tăcute și ale tensiunii din relațiile nesigure. Rolul nervului vag în reglarea calmului Nervul vag joacă un rol esențial în reglarea stării de calm și siguranță.

Când omul se află într-un mediu sigur, marcat de blândețe, ritm firesc și conexiune autentică, nervul vag transmite organismului permisiunea de a coborî din alertă.

Poate sistemul nervos să rețină stresul cronic?

Abia atunci respirația se liniștește, corpul se repară, iar creierul integrează experiența, completează Gabriela Marc.

Relațiile, cheia sănătății mentale În opinia Gabrielei Marc, relațiile apropiate și sigure din punct de vedere emoțional au un efect direct asupra echilibrului nostru psihic și cognitiv.

Creierul uman nu este hrănit doar de oxigen, nutrienți și stimulare intelectuală.

El crește și se reglează în relație.

Se dezvoltă în privirea unui om care te vede cu adevărat, în vocea care te conține, în certitudinea că nu trebuie să lupți pentru a fi acceptat, afirmă ea. Somnul și mișcarea, factori esențiali Somnul și mișcarea fizică sunt esențiale pentru menținerea funcțiilor cognitive.

În timpul somnului, creierul repară țesuturile, curăță toxinele și ordonează informațiile.

Lipsa lui rigidizează mintea, mai spune Gabriela Marc. Ea avertizează și asupra efectelor suprastimulării digitale și ale multitaskingului permanent, trăsături ale unei erei a hiperfragmentării.