Fructele și legumele reduc riscul de spitalizare în bolile renale cronice

Diferențele dintre categorii au devenit evidente după 10 ani!

Dietele bogate în produse vegetale s-au dovedit a fi o strategie eficientă pentru diminuarea riscului de internare la pacienții care suferă de afectări renale cronice avansate. O investigație clinică recentă, dezvăluită în cadrul reuniunii anuale a Societății Americane de Nefrologie, sugerează că integrarea masivă a fructelor și legumelor în raționalul zilnic poate genera avantaje semnificative pentru cei aflați în stadiul trei al acestei patologii.

Datele colectate indică faptul că subiecții care au adoptat acest tip de alimentație au înregistrat indicatori clinici superioari comparativ cu acei pacienți care au beneficiat exclusiv de protocolul standard de îngrijire.

În detaliu, cohorta care a respectat regimul alimentar centrat pe plante a înregistrat doar 14 internări, o cifră drastic inferioară celor 64 de cazuri notate la grupa de control, tratată conform procedurilor obișnuite. De asemenea, evoluția bolii spre un punct în care devine obligatorie aplicarea terapiei de substituție renală a fost semnalată la patru indivizi din grupul experimentat cu dietă vegetală, în contrast cu 16 pacienți din lotul de referință.

Aceste beneficii au fost constatate fără ca cheltuielile globale legate de asistența medicală să se intensifice pe parcursul unei perioade de urmărire extinsă de 10 ani.

Contextualizarea acestor descoperiri vine din ideea că modul de nutriție joacă un rol crucial în dinamica afectării renale cronice. Noua cercetare pune accentul pe potențialul benefic al consumului de fructe și legume, în special pentru pacienții care au deja diagnosticul la stadiul trei. Studiul a fost prezentat la evenimentul Kidney Week, adunarea anuală a nefrologilor americani, care s-a desfășurat între 21 și 25 octombrie, la Denver. Liderul echipei de cercetători, dr.

Nimrit Goraya, reprezentant al Baylor Scott and White Health din Temple, Texas, împreună cu colegii săi, a explorat ipoteza conform căreia scăderea sarcinii acide generate de hrană, prin intermediul aportului crescut de vegetale, ar putea modifica cursul natural al bolii renale cronice, așa cum a relatat sursa Medical Xpress.

Metodologia experimentală a inclus o comparație directă între noua strategie alimentară, administrarea orală a bicarbonatului de sodiu și modelul tradițional de îngrijire medicală. Participanții la acest demers științific au fost persoane diagnosticate cu boală renală cronică în stadiul trei, asociați cu acidoză metabolică, o condiție caracterizată prin acumularea excesivă de acizi în organism sau incapacitatea de a-i elimina în cantitate suficientă.

Subiecții au fost distribuiți aleatoriu în trei loturi distincte, fiecare conținând 36 de persoane. Primul grup a implementat un plan nutrițional conceput pentru a reduce cu aproximativ jumătate volumul de acid derivat din alimentație. Al doilea lot a primit suplimente orale de bicarbonat de sodiu, într-o dozie calculată la 0,3 mmol pe kilogram de corp pe zi.

Grupul de control a continuat să primească tratamentul standard pentru afecțiunile renale.

Pe durata a zece ani, echipa medicală a supraveghet cu atenție frecvența internărilor, vizitele la secțiile de primire a urgențelor și progresia patologiei spre necesitatea dializei sau transplantului.

La finalul deceniului de monitorizare, diferențele dintre cele trei categorii au devenit evidente. În ansamblu, s-au consemnat 115 internări și 166 de intervenții în cadrul serviciilor de urgență, iar 34 de pacienți au ajuns la etapa în care au necesitat terapia de substituție renală.

Echipa a supravegheat internările pe durata a zece ani!

Grupa care a adoptat dieta bogată în fructe și legume a raportat cele mai puține evenimente adverse din punct de vedere medical.

Un punct remarcabil este că suplimentarea cu bicarbonat de sodiu nu a generat o îmbunătățire statistică semnificativă față de îngrijirea convențională, nici la nivel de internări, nici la vizitele de urgență, nici la rata de progresie către insuficiență renală terminală.

Analiza economică a celor trei abordări terapeutice a relevat, de asemenea, nuanțe importante. Deși nu s-au identificat disparități majore în cheltuielile agregate pe întregul interval de zece ani, ritmul de creștere al costurilor a fost mai lent pentru acei pacienți care au urmat regimul bazat pe fructe și legume, comparativ cu lotul de control.

Această tendință nu a fost observată în cazul grupului tratat cu bicarbonat de sodiu.

Mai mult, în ultimul an de urmărire, costul anual al asistenței medicale a fost cu 19,67% mai redus pentru membrii grupului cu dietă vegetală față de cei din grupul standard.

Față de lotul care a luat bicarbonat de sodiu, economia realizată de regimul alimentar a fost de 5,16%.

Nimrit Goraya a subliniat că aceste date subliniază importanța fundamentală a alimentației în managementul bolii renale cronice, atât din perspectiva confortului și sănătății pacientului, cât și a sustenabilității sistemului de sănătate.

Conform unui comunicat oficial, aceste constatări „evidențiază potențialul beneficiu pentru calitatea vieții și valoarea pentru sistemul de sănătate al investiției în fructe și legume ca strategie de tratament, în special atunci când se pot obține rezultate clinice favorabile fără a crește costurile totale”.

Concluziile sugerează că o intervenție bazată pe modificate ale dietei ar putea juca un rol pivotal în îngrijirea pacienților, contribuind la reducerea complicațiilor care duc la spitalizări prelungite sau la deteriorarea rapidă a funcției renale.

Totuși, este esențial de reținut că acest studiu a vizat o cohortă specifică, iar rezultatele nu implică faptul că orice persoană cu probleme renale trebuie să își modifice radical alimentația fără consultul prealabil al specialistului.

Planul nutrițional trebuie întotdeauna personalizat, ținând cont de particularitățile și stadiul avansării bolii pentru fiecare individ.