Laptele matern ar putea ajuta la depistarea precoce a cancerului de san

De ce problema e mai acută la femeile tinere?

Investigația științifică derulată în cadrul Universității din Manchester explorează potențialul laptelui matern ca sursă vitală de date pentru identificarea timpurie a bolilor maligne ale sânului.

Obiectivul central al acestei cercetări este de a determina dacă materialul biologic secretat de glandele mamare conține semnale genetice specifice cancerului, capabile să reveleze prezența afecțiunii înainte ca aceasta să devină vizibilă prin metodele convenționale de diagnosticare.

Inițiativa, denumită BRACELET-BM, pune accent special pe formele de cancer de sân manifestate în contextul sarcinii sau imediat postpartum, perioade în care procesul de detectare a bolii este considerabil complicat de transformările fiziologice naturale ale corpului feminin.

Deși perspectiva unui test neinvaziv este atractivă, specialiștii subliniază că rezultatul final al studiului nu garantează încă disponibilitatea imediată a unui instrument de screening comercial; este necesar mai întâi să se demonstreze gradul de acuratețe și fiabilitate al acestei metode analitice.

La baza acestei abordări inovatoare se află premisa că laptele matern nu constituie exclusiv o rezervă de nutrienți destinați nou-născutului, ci este, de fapt, un complex biologic dinamic care include fragmente de celule și material genetic derivat direct din țesutul mamar. Oamenii de știință propun că aceste componente ar putea funcționa ca indicatori ai modificărilor interne din sân.

Recrutarea participanților a debutat la Centrul Nightingale, situat în Wythenshawe, structură integrată în Manchester University NHS Foundation Trust, marcând începutul efectiv al colectării datelor pentru proiectul BRACELET-BM.

Dezbinarea diagnosticului în perioada perinatală rămâne o provocare majoră. Tumoarea care apare în timpul gestatiei sau în scurt timp după nastere este frecvent identificată la un stadiu avansat, momentul în care patologia s-a extins deja, ceea ce determină un prognostic mai nefavorabil comparativ cu detectarea precoce.

Complicația este amplificată de faptul că, în cursul sarcinii și al procesului de alăptare, structura glandelor mamare suferă modificări arhitecturale semnificative. Aceste schimbări fiziologice pot masca prezența leziunilor tumorale la examenele de imagistică standard, făcând detectarea vizuală a nodulilor mai anevoioasă.

Dimensiunea problemei este cu atât mai acută pentru cohortele feminine tinere.

Statisticile indică faptul că între 35% și 50% dintre cazurile de cancer mamar diagnosticate la femei cu vârsta sub 55 de ani se manifestă în decurs de zece ani de la ultima naștere.

Mai mult, aproximativ 5% dintre diagnosticările efectuate la femei cu vârsta sub 45 de ani au loc în primul an postpartum. În plan epidemiologic general, incidența cancerului de sân asociat sarcinii este estimată la circa 1 din 3.000 de sarcini. Cu toate acestea, pentru grupurile cu risc genetic ridicat, precum purtătoarele mutațiilor BRCA, ratio-ul poate ajunge la 1 din 50 de sarcini.

Paradoxal, deși alăptarea pe termen lung este asociată cu o reducere a riscului global de cancer mamar, pericolul crește distinct în fereastra sarcinii și imediat postpartum, pentru a scădea progresiv în deceniul următor.

Punctul de plecare al cercetării constă în explorarea compoziției biologice a laptelui. Dr. Niki Flaum, cercetător la Universitatea din Manchester și medic oncolog consultant la The Christie NHS Foundation Trust, susține că acest fluid oferă o perspectivă neinvazivă asupra dinamicii celulare din sân.

Ea notează că, deși laptele matern este un subiect extrem de puțin studiat până în prezent, se cunosc puține aspecte despre profilul genetic al acestui biofluid.

Scopul imediat nu este substituirea tehnologiilor existente, cum ar fi mamografia sau tomografia, ci verificarea ipotezei că proba de lapte conține cantități suficiente de informație genetică pentru a fi utilizată în viitor în scopuri de screening.

Indiciile preliminare susținând viabilitatea acestei teorii provin din analizele efectuate de Mouliere, care coordonează echipa de la Centrul Național de Biomarkeri al Cancer Research UK din Manchester. Acesta a raportat identificarea, în anumite eșantioane de lapte matern donate în cadrul studiului, a fragmentelor microscopice de material genetic eliberate de celule. Structura ADN-ului prezent în lapte este descrisă ca fiind unică, iar cartografierea sa constituie un progres fundamental pentru înțelegerea mecanismelor implicate.

40 de mame alăptează în primul lot BRACELET-BM!

Susținerea acestei direcții de cercetare vine și dintr-un studiu internațional publicat în septembrie 2023, care a demonstrat că ADN-ul tumoral circulant (ctDNA) poate fi detectat în laptele matern.

Totuși, prezența acestor markeri nu înseamnă că mamele pot folosi deja o probă de casă pentru auto-diagnostic; protocolul de colectare, transport, procesare și stocare a probei trebuie calibrat cu precizie pentru a garanta corectitudinea rezultatelor.

O dimensiune practică esențială a proiectului vizează posibilitatea ca recoltarea să se realizeze acasă. Cercetătorii investighează dacă laptele poate fi conservat în siguranță într-un congelator domestic standard, o caracteristică care ar simplifica enorm logistica pentru mamele care alăptează.

Analiza include și evaluarea impactului factorilor externi asupra calității probei, cum ar fi ora zilei în care se efectuează recoltarea sau prezența unei infecții la mamă sau la copil.

Dacă validitatea metodei este confirmată, o simplă recoltare de lapte ar putea evolua într-un instrument neinvaziv de monitorizare a sănătății mamare.

Primul lot de participanți la studiul BRACELET-BM este format din 40 de femei care alăptează.

Din acest număr, 25 de participante prezintă un nivel de risc corespunzător mediei populației generale, în timp ce 15 au un risc crescut, determinat de istoricul familial de cancer mamar.

Toate participantele vor oferi probe de lapte matern și sânge, contribuind la constituirea unei bănci de biofluide mamare la Manchester, care va acumula peste 200 de eșantioane destinate cercetărilor viitoare.

Pe lângă recoltarea materialelor biologice, femeile vor completa chestionare detaliate și vor participa la interviuri, proces menit să evalueze acceptabilitatea și utilizabilitatea metodei în viața cotidiană.

Printre primele persoane care și-au exprimat dorința de a participa se numără Hannah Brennan, o femeie de 31 de ani, mamă a trei copii și moașă autorizată, care urmează în prezent un program de doctorat la Universitatea din Manchester. Familia sa include o fetiță de 12 luni, Ada, o fiică de 5 ani și un fiu de 2 ani.

Pentru Hannah, implicarea în studiu are o rezonanță emoțională profundă: bunica paternă a decedat la vârsta de 51 de ani în urma unui cancer malar, boală pe care Hannah nu a avut oportunitatea să o cunoască personal.

„Fiind botezată în onoarea ei și fiindu-mi spus că îmi asmut trăsăturile, particip la acest efort atât pentru memoria ei, cât și pentru fiicele mele”, a explicat Hannah.

Procesul de participare a fost descris ca fiind simplu: recoltarea unei probe de sânge, extragerea unei cantități mici de lapte matern și completarea unor întrebări standardizate. „Contribuția mea modestă poate aduce beneficii altor mame în viitor, ceea ce îmi oferă satisfacția de a face o diferență concretă”, a adăugat Brennan.

Etapa actuală a proiectului nu declară existența unui test finalizat, ci se concentrează pe stabilirea dacă semnalele genetice identificate în lapte ating pragul de precizie necesar pentru aplicabilitatea clinică. Dr.

Flaum menționează că, în cazul în care se vor găsi metode fiabile de detectare a ADN-ului asociat cancerului în laptele matern, studiile subsecvente ar putea evalua transformarea acestei abordări într-un instrument de screening destinat femeilor diagnosticate cu cancer sau celor din grupurile de risc ridicat.

„Laptele matern poate oferi o perspectivă unică și neinvazivă asupra proceselor care au loc în interiorul sânului”, a subliniat cercetătoarea.

Întrebarea fundamentală rămâne dacă această fereastră biologică poate fi calibrată pentru a satisface standardele stricte ale medicinei clinice.