Medicamentele dispar din farmacii, dar rămân în acte: paradoxul accesului la tratament

De ce medicamentele lipsesc din farmacii, deși datele oficiale le arată disponibile?

Imagine realizată cu ajutorul AI Știri sănătate 5 min. Read Medicamentele există în acte, dar lipsesc din farmacii.

De ce cifrele oficiale nu arată întotdeauna ce găsește pacientul?

De Maria Mocanu 28 august 2026 Din cuprinsul articolului: - Lomustina, cazul care pune sub semnul întrebării datele din sistem - CNAS: Nu este o criză generală a citostaticelor - Lista discontinuităților continuă să crească - Ce înseamnă, de fapt, discontinuitate - ANMDMR încearcă să urmărească mai rapid alertele România se confruntă cu un paradox în ceea ce privește accesul la medicamente.

Un produs poate apărea în bazele oficiale ca fiind disponibil, în timp ce pacientul nu îl găsește nici în farmacie, nici în spital. Această dezbinare este vizibilă mai ales în cazul unor tratamente oncologice. România are sute de notificări de discontinuitate pentru medicamente.

În unele cazuri, tratamentul figurează în sistem ca disponibil, dar pacienții spun că nu îl pot găsi.

Datele centralizate din notificările Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România arată 769 de înregistrări privind discontinuități, conform unei centralizări actualizate la 21 august 2026. Dintre acestea, 266 sunt discontinuități temporare, 312 sunt permanente, 109 reprezintă prelungiri ale unor discontinuități, iar 82 au statut neclar. Cifra trebuie însă interpretată corect. Cele 769 de înregistrări nu înseamnă că 769 de medicamente au dispărut simultan din farmaciile din România.

Medicamentul e în sistem, dar unde e în farmacie?

Lista include notificări istorice, retrageri permanente și întreruperi temporare. În unele cazuri, mai pot exista stocuri în anumite zone ale țării. De ce datele nu corespund cu realitatea

Dezajustarea dintre datele oficiale și realitatea de teren reflectă uneori greșeli în actualizarea timpurie a bazelor de date, lipsa comunicării eficiente între distribuitori, spitaluri și farmacii, sau ritmul diferit la care operează fiecare parte.

De exemplu, un medicament poate fi marcat „disponibil” în sistemul CNAS deoarece a fost comandat de un distribuitor, dar livrarea poate fi întârziată din cauza problemelor logistice, a certificărilor douaniere sau a dependenței de producători străini. În cazul medicamentelor oncolifice precum lomustina, aceste întârzieri pot avea consecințe grave, întrerupând protocolele de tratament și punând în pericol viața pacienților.

Pacienții și familiile lor se găsesc de obicei în poziția de a căuta soluții alternative, de la achiziționarea medicamentului din străinătate la apelurile publice pe rețelele sociale, ceea ce crește stresul și inegalitățile în accesul la tratamente.

Experții sugerează necesitatea unui sistem integrat de monitorizare în timp real, care să includă nu doar datele de disponibilitate teoretică, ci și feedback-ul direct de la furnizori și puncte de dispensare, pentru a reduce riscurile de rupturi nenumărate și a asigura transparența în gestionarea resurselor medicamentoase.