Munca de acasă: Cum o poate afecta sănătatea mintală

Care este prețul libertății de a lucra acasă?

Un nou studiu sugerează că schimbarea masivă de a lucra acasă, accelerată după pandemia COVID-19, este asociată cu o creștere a problemelor de sănătate mintală. Cei mai vulnerabili oameni par să fie angajaţii care locuiesc singuri.

Munca la distanţă a fost văzută în ultimii ani ca o revoluţie în echilibrul dintre muncă şi viaţa personală. Fără navetă, cu mai multă flexibilitate şi autonomie, modelul a fost adoptat pe scară largă în multe industrii. Dar datele recente ridică o întrebare incomodă: poate această libertate să vină cu un cost ascuns pentru sănătatea mintală?

Studiu: Peste 580.000 de persoane au analizat Cercetarea publicată în Science au analizat datele din 588.322 de persoane din cinci anchete majore efectuate în Statele Unite între 2011 și 2024.

Pentru a evita denaturările cauzate de pandemia COVID-19, cercetătorii au exclus anii de vârf ai crizei sanitare.

Două categorii principale de angajaţi au fost comparate: - cei ale căror locuri de muncă au devenit mai flexibile şi au permis munca la distanţă; - cei care au continuat să lucreze fizic la sediul companiei. Creşterea stresului psihologic în rândul celor care lucrează la domiciliu arată o tendinţă clară: angajaţii care lucrează predominant de la distanţă raportează o uşoară, dar semnificativă creştere a stresului psihologic în anii de după pandemie.

În acelaşi timp, cercetătorii au menţionat că aceşti angajaţi: - au raportat un sens mai scăzut şi o împlinire profesională; - au avut mai puţine interacţiuni sociale zilnice; - au arătat o uşoară creştere a utilizării serviciilor de sănătate mintală şi a antidepresivelor prescrise. Persoanele care trăiesc singure, cele mai afectate Unul dintre cele mai importante rezultate ale studiului vizează diferențele de impact în conformitate cu Daily Mail.

Oamenii care locuiesc singuri şi lucrează de acasă au arătat o creştere a stresului psihologic aproape de două ori mai mare decât cei care locuiesc cu parteneri, rude sau colegi de cameră.

Cercetătorii explică acest lucru prin lipsa contactului social zilnic, care este de obicei asigurat de mediul de lucru.

Cercetătorii explică acest lucru prin lipsa contactului social zilnic, care este de obicei asigurat

Interacţiuni mici care contează mai mult decât par Un aspect evidențiat de autori este rolul interacțiunilor sociale aparent banale la locul de muncă sau în viața de zi cu zi.

Potrivit acestora, chiar şi gesturile simple, cum ar fi: - o scurtă discuţie cu un coleg, o pauză de cafea, - sau un salut schimbat cu un necunoscut, pot contribui semnificativ la menţinerea echilibrului emoţional. În absenţa lor, munca la domiciliu poate deveni un factor de izolare socială progresivă, în special pentru persoanele care nu au alt context social activ.

Munca la distanță: Factor parțial în criza de sănătate mintală Analiza cercetătorilor arată că munca la distanță ar putea explica aproximativ o treime din creșterea totală a suferinței psihologice observate în perioada studiată. Cu toate acestea, autorii arată că nu este un singur factor. Alte elemente economice, sociale și post-pandemice contribuie, de asemenea, la această tendință.

„Munca de rezervă poate fi considerată un factor semnificativ, dar nu singurul,” au afirmat cercetătorii.

Limitări importante ale cercetării și nuanțe Deşi amploarea studiului este impresionantă, autorii atrag atenţia asupra unor limite: - datele provin exclusiv din Statele Unite; - aceasta nu este întotdeauna o distincţie clară între munca complet îndepărtată şi cea hibridă; - relaţiile directe de cauzalitate nu pot fi stabilite, ci numai asociaţiile statistice.

Context global: creşterea alarmantă a problemelor de sănătate mintală Rezultatele apar într-un context mai larg în care problemele de sănătate mintală cresc în mai multe ţări europene.

În Anglia, datele NHS arată că 2,24 milioane de oameni sunt în contact cu serviciile de sănătate mintală, cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. Numărul persoanelor aflate pe listele de tratament sau de așteptare a crescut, de asemenea, cu aproximativ 850.000 față de începutul anului 2020. Experţii avertizează că presiunea asupra sistemelor de sănătate mintală continuă să crească, pe fondul schimbărilor sociale accelerate.