O pastilă simplă ar putea preveni pierderea vederii la bolnavii de diabet

De ce este atât de importantă intervenția precoce?

Un comprimat obișnuit, luat de acasă, ar putea revoluționa strategia de apărare a vederii la pacienții diagnosticați cu diabet. Medicamentul experimental, cunoscut sub denumirea de danegaptide, este dezvoltat special pentru a combate retinopatia diabetică neproliferativă (NPDR), o variantă extrem de răspândită a afecțiunii oculare.

Testele desfășurate pe modele preclinice au evidențiat capacitatea substanței de a diminua scurgerile din vasele retiniene și de a atenua edemele, asigurând totodată protecția barierei dintre sânge și retină.

În cadrul unui trial clinic de fază 1b, care a inclus 24 de subiecți, terapia s-a dovedit a fi bine tolerată, iar 55% dintre participanți au manifestat semne incipiente ale unei activități biologice.

Totuși, acești indicatori nu constituie încă o garanție că pastila va preveni orbirea.

Experții subliniază necesitatea implementării unor studii de fază 2, care să implice un număr mai mare de pacienți, pentru a confirma eficiența reală și avantajele pe termen lung ale tratamentului.

Retinopatia diabetică reprezintă una dintre complicațiile majore care transformă progresiv glicemia ridicată într-o problemă oculară severă. Afectiunea vizează vasele de sânge fine din retină, structura foto-sensibilă situată în spatele globului ocular. Pe măsură ce boala avansează, degradarea vaselor poate genera edeme, ischemie, apariția unor vase anormale și, în final, pierderea capacității vizuale. Cercetătorii de la Trinity College Dublin, lucrând în parteneriat cu Breye Therapeutics, propun o strategie distinctivă: intervenția la un stadiu anterior, înainte ca deteriorarea retinei să capete proporții critice, folosind un agent administrat sub formă de pastilă.

Aceste descoperiri au fost publicate pe 23 septembrie 2026 în revista Science Translational Medicine.

Importanța intervenției precoce este subliniată de statisticile actuale. Retinopatia diabetică afectează aproximativ 30% dintre persoanele care conviețuiesc cu diabetul, iar forma neproliferativă constituie majoritatea cazurilor raportate.

La scară globală, estimările sugerează existența a zeci de milioane de persoane cu NPDR. În acest tip de afecțiune, glicemia crescută pe termen lung compromite vasele microscopice ale retinei. Acestea devin mai permeabile, lăsând lichidul să se scurgă în țesutul retinian.

O consecință directă este instalarea edemului, care poate impacta zona centrală a retinei, cea responsabilă pentru claritatea vizuală. Provocarea majoră constă în faptul că, odată ce boala atinge un stadiu avansat, multe dintre modificările retiniene devin greu de inversat sau chiar ireversibile.

Deși terapiile anti-VEGF, administrate prin injecții intravitreale, joacă un rol crucial în controlul scurgerilor vasculare și al formelor severe, procedura necesită injectarea directă în ochi și repetarea constantă a tratamentului.

Prin urmare, comunitatea medicală caută metode prin care afecțiunea să fie gestionată din timp, cu o abordare mai puțin invazivă.

Danegaptide este o moleculă administrată pe cale orală care își exercită efectul asupra conexiunilor dintre celulele vaselor de sânge. Focusul cercetării s-a îndreptat spre conexina 43 (Cx43) și către așa-numita barieră internă sânge-retină. Simplificat, această barieră funcționează ca un sistem de filtrare și protecție, reglând ce substanțe pot traversa din sânge către țesutul retinian. În contextul retinopatiei diabetice, această structură devine mai permeabilă, ceea ce duce la scurgerea lichidului și formarea edemului. Experimentele au demonstrat că danegaptide poate optimiza funcționarea barierei și poate scădea permeabilitatea vasculară.

De asemenea, cercetătorii au identificat un mecanism prin care medicamentul contracară efectele VEGF asupra vaselor retiniene. Astfel, abordarea nu se limitează la tratarea consecințelor unei retinopatii deja declarate, ci vizează menținerea integrității barierei vasculare retiniene înainte ca degradarea să se extindă.

Rezultatele obținute în experimentele preclinice au fost remarcabile. În modelele utilizate de echipa de cercetare, danegaptide administrat oral a diminuat rapid scurgerile din vasele de sânge ale retinei. Terapiile au prevenit, de asemenea, deteriorarea barierei interne sânge-retină și au redus edemul retinian. Efectele observate în aceste modele experimentale s-au dovedit a fi comparabile cu cele obținute prin terapii injectabile convenționale. Analizele efectuate pe celule endoteliale retiniene umane au oferit indicii suplimentare privind mecanismul de acțiune. S-a constatat că danegaptide poate întări joncțiunile intercelulare și poate neutraliza efectele VEGF care favorizează permeabilitatea vasculară.

Cu toate acestea, rezultatele de laborator, indiferent cât de încurajatoare, nu sunt suficiente pentru a demonstra protecția vederii la om. De aceea, componenta clinică a cercetării este esențială pentru validarea teoretică.

Ce s-a descoperit în studiul clinic de fază 1b?

În studiul clinic de fază 1b, au fost inclusi 24 de pacienți diagnosticati cu NPDR și edem macular ușor care afecta zona centrală a retinei.

Scopul principal al unui astfel de studiu incipient este verificarea siguranței, tolerabilității și a modului în care organismul metabolizează medicamentul, deși cercetătorii au monitorizat și eventualele semnale de activitate biologică.

Danegaptide a fost bine tolerat, iar trialul nu a identificat evenimente adverse grave legate de administrarea orală. Aspectul cel mai relevant este că 55% dintre participanți au prezentat semne timpurii compatibile cu un efect biologic al medicamentului. Modificările observate au inclus reducerea scurgerilor vasculare din retină, scăderea grosimii subcâmpului central al retinei și dispariția unor chisturi cu lichid din interiorul retinei.

Acestea rămân, însă, rezultate anatomice și biologice incipiente, nu o dovadă concretă că pacienții și-au recăpătat vederea sau că medicamentul previne definitiv orbirea.

Avantajul unei forme orale este considerabil. Una dintre principalele dificultăți în tratarea afecțiunilor retiniene este modul în care medicamentele ajung la ținta terapeutică.

În prezent, terapiile anti-VEGF administrate intravitrean pot fi eficiente în reducerea permeabilității vasculare și în controlul anumitor forme de retinopatie diabetică, dar implică proceduri repetate. Pentru pacienții aflați în stadii timpurii, povara tratamentului poate reprezenta un obstacol semnificativ. O terapie orală, dacă eficiența va fi confirmată, ar putea permite o intervenție mai devreme în cursul bolii.

Profesorul Matthew Campbell, deținătorul catedrei de genetică neurovasculară la Trinity College Dublin și autorul principal al studiului, accentuează această posibilitate.

„Descoperirile noastre demonstrează că un simplu comprimat oral poate viza și repara în mod eficient bariera hemato-retiniană”, a declarat acesta, conform comunicatului oficial al Trinity College Dublin.

El a precizat că această abordare ar putea oferi, în viitor, o cale preventivă neinvazivă pentru protejarea vederii la ambii ochi.

Cu toate acestea, entuziasmul trebuie temperat de un detaliu crucial: studiul se află într-o etapă foarte timpurie. Doar 24 de pacienți au participat la faza 1b, iar obiectivul principal nu a fost demonstrarea eficienței pe termen lung.

În plus, rezultatele actuale indică semnale biologice promițătoare, nu o demonstrație clară că danegaptide împiedică efectiv pierderea vederii pe termen lung.

Următorul pas va fi un studiu clinic de fază 2, cu un număr mai mare de pacienți, care să evalueze riguros eficacitatea tratamentului, doza optimă și efectele pe termen mai lung.

Breye Therapeutics a anunțat deja că pregătește această etapă.

Dacă rezultatele vor fi confirmate în studii mai ample, danegaptide ar putea deschide o direcție nouă în tratamentul retinopatiei diabetice: nu mai așteptăm ca retina să fie grav afectată pentru a interveni, ci încercăm să protejăm bariera vasculară încă din fazele în care deteriorarea poate fi prevenită.

Pentru milioane de persoane cu diabet, aceasta ar putea însemna, în viitor, o alternativă mai simplă la tratamentele care necesită injecții repetate în ochi. Deocamdată, este o promisiune aflată în faza de testare, nu o soluție disponibilă pacienților. Sursa științifică: Studiul publicat în Science Translational Medicine – DOI 10.1126/scitransmed. aed8692.