Operația pentru obezitate reglează menstruația și ameliorează simptomele ovarelor polichistice

Chirurgia bariatrică transformă profund profilul hormonal feminin!

Intervenția chirurgicală destinată combaterii obezității se dovedește a avea implicații neașteptate asupra sănătății reproductive feminine, reglând ciclurile menstruale, diminuant pilozitatea excesivă și reducând semnificativ modificările structurale ale ovarelor. Datele recente indică faptul că beneficiile acestei proceduri depășesc simpla pierdere în greutate, extinzându-se asupra funcțiilor hormonale și ginecologice.

Analiza detaliată a rezultatelor relevă că, la 12 și 24 de luni post-operatorii, pacientele au înregistrat o scădere medie a masei corporale de peste 30 de kilograme. În paralel cu această transformare fizică, s-a observat o normalizare a menstruației și o ameliorare vizibilă a hirsutismului.

Cel mai impresionant indicator statistic constă în evoluția aspectului ovarian: proporția femeilor care prezentau o morfologie ovariană polichistică a scăzut drastic, de la 33% la doar 10% în grupul pentru care s-au colectat imagini ecografice după operație.

Autorii studiului subliniază importanța integrării consilierii privind sănătatea reproductivă și a îngrijirii preconcepționale în protocolul de urmărire, având în vedere că numeroase paciente își exprimă dorința de a purta o sarcină.

Chirurgia bariatrică este recunoscută în principal ca fiind una dintre cele mai eficace metode de tratare a obezității severe. Totuși, o cercetare recentă sugerează că impactul său pozitiv se reflectă și în domeniul sănătății reproductive, o zonă care nu este mereu luată în considerare inițial.

Echipa de cercetători de la Universitatea din Surrey a monitorizat pe o perioadă de până la 24 de luni femeile aflate în perioada reproductivă, evaluând nu doar reducerea greutății, ci și starea menstruației, profilul hormonal, morfologia ovarelor și intenția de a concepe un copil.

Aceste descoperiri, publicate în revista Obesity Surgery la data de 5 august 2026, evidențiază o corelație clară dintre chirurgia metabolică bariatrică și îmbunătățirea diverselor parametri ai sănătății reproductive.

Studiul prospectiv a inclus în cohortă 84 de femei diagnosticate cu obezitate, cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, care au fost supuse intervențiilor chirurgicale. Din total, 49 de participante au beneficiat de procedura de bypass gastric Roux-en-Y, în timp ce 35 au suferit o gastrectomie longitudinală, cunoscută sub denumirea de „sleeve gastric”.

Pentru a stabili un punct de comparație valid, cercetătorii au urmărit în paralel și un grup de control format din 18 femei cu obezitate care nu au fost operate, ci au urmat un tratament nechirurgical pentru controlul greutății.

Participantele au fost supuse unor evaluări clinice, hormonale și ecografice riguroase, iar cercetătorii au ținut cont și de regularitatea menstruației și de planurile legate de o eventuală sarcină.

La termenul de 24 de luni, 15 dintre pacientele operate nu au mai fost disponibile pentru continuarea urmăririi, dar datele colectate au arătat o pierdere medie a excesului ponderal situată între 64% și 73%, fără o diferență statistică semnificativă între cele două tipuri de intervenții chirurgicale.

Modificările nu s-au limitat la scăderea în greutate, ci au inclus și transformări profunde ale profilului hormonal. Un aspect remarcabil a fost evoluția parametrilor endocrini. După operație, concentrația globulinei care leagă hormonii sexuali (SHBG) a crescut considerabil, de la o valoare de 30,6 la 66,8 nmol/L. Simultan, indicele de androgeni liberi (FAI) a înregistrat o scădere de la 3,92 la 1,84. În termeni simpli, organismul femeilor a adoptat un profil hormonal în care predominanța androgenilor disponibili liber a fost redusă.

Acest fenomen este crucial, deoarece excesul de androgeni este un factor contributiv major la simptomele precum pilozitatea excesivă și tulburările menstruale, frecvent asociate cu sindromul ovarelor polichistice.

De asemenea, cercetătorii au identificat o micșorare a nivelului hormonului anti-Müllerian (AMH), de la 16,6 la 16,0 pmol/L, într-un subgrup de 33 de femei analizate.

Este necesar să se menționeze că o variație a valorii AMH nu trebuie interpretată automat ca o creștere sau o scădere a fertilității, deoarece acest hormon este un marker al rezervei ovariene, iar capacitatea reproductivă este mult mai complexă decât simpla valoare a unui singur indicator biochimic.

Chirurgia bariatrică transformă neașteptat sănătatea reproductivă feminină!

Regularitya ciclului menstrual a reprezentat alt punct focal al investigației. Femeile care sufereau anterior de menstruații neregulate au raportat o îmbunătățire a regularității ciclurilor în urma intervenției. În același timp, s-a observat o reducere a hirsutismului, adică a creșterii excesive a părului în zonele influențate de androgeni. Într-un context în care obezitatea poate destabiliza echilibrul hormonal și funcția reproductivă, scăderea substantială a masei corporale pare a fi fost însoțită de schimbări favorabile ale acestor manifestări clinice.

Observațiile ecografice au oferit, poate, cea mai spectaculoasă dovadă a impactului intervenției. Dintre cele 66 de femei care au avut ecografii transvaginale la începutul studiului, 33% prezentau o morfologie ovariană polichistică.

După intervenție, această proporție a coborât la 10% în grupul pentru care erau disponibile datele postoperatorii. Cercetătorii au notat, de asemenea, o scădere semnificativă a volumului ovarelor. Este esențială distincția dintre „morfologia ovariană polichistică” și diagnosticul clinic de sindrom al ovarelor polichistice (SOP/PCOS).

Prezența unui aspect polichistic la ecografie nu implică automat diagnosticul de sindrom, acesta bazându-se pe un ansamblu de criterii clinice și hormonale.

Impactul asupra planificării familiale a fost un aspect care a atras atenția specială a cercetătorilor, deoarece multe femei care recurg la chirurgia bariatrică se află tocmai în intervalul de vârstă în care pot lua în calcul o sarcină. La începutul studiului, 31% dintre cele 76 de participante pentru care existau date relevante își exprimasă dorința de a rămâne însărcinate. Pe parcursul perioadei de urmărire, au fost înregistrate 20 de sarcini, majoritatea apărând la 12-24 de luni după operație. Universitatea din Surrey menționează, de asemenea, că au fost raportate 17 sarcini sănătoase după intervenție.

În datele analizate, nu s-a observat o diferență a greutății la naștere între bebelușii concepuți în primul an și cei concepuți ulterior, deși cercetarea nu a fost concepută special pentru a evalua acest aspect specific.

Aici intervine o nuanță critică: îmbunătățirea potențială a fertilității după slăbire nu înseamnă că sarcina trebuie planificată imediat după operație. Perioada post-chirurgicală implică schimbări metabolice și nutriționale majore, motiv pentru care momentul concepției trebuie discutat individual cu echipa medicală. Profesorul Martin Whyte, coautor al studiului și profesor de medicină metabolică la Universitatea din Surrey, subliniază tocmai această problemă. El explică: „O mare parte dintre persoanele care se supun unei intervenții chirurgicale bariatrice sunt femei în vârstă fertilă, care ar putea planifica o sarcină în următorii ani”.

Potrivit cercetătorului, persistă încă întrebări importante despre momentul optim pentru concepție după operație, ceea ce face ca discuția despre fertilitate să nu poată fi separată de tratamentul obezității.

Este important de înțeles de ce obezitatea poate afecta menstruația și fertilitatea. Țesutul adipos nu este un simplu „depozit de energie”, ci este activ metabolic și poate influența numeroase mecanisme hormonale. În cazul obezității, modificările metabolice și hormonale pot contribui la dereglarea ovulației și a ciclului menstrual, asociindu-se cu manifestări precum hiperandrogenismul și sindromul ovarelor polichistice. Tocmai de aceea, scăderea semnificativă a greutății poate produce schimbări care depășesc aspectul fizic. În studiul din Surrey, reducerea masei corporale a fost însoțită de îmbunătățiri ale regularității menstruale, ale hirsutismului și ale unor markeri hormonali.

Kathryn Hart, coautoare a cercetării și profesoară asociată în nutriție și dietetică la Universitatea din Surrey, afirmă că rezultatele arată un efect pozitiv asupra sănătății reproductive.

Conform afirmațiilor sale, dereglările hormonale, menstruațiile neregulate și problemele asociate ovarelor polichistice sunt influențate de obezitate, iar reducerea acesteia poate fi urmată de ameliorarea lor.

Cercetătoarea consideră că medicii ar trebui să ia în calcul tratamentul obezității atunci când evaluează femeile cu neregularități menstruale și probleme de fertilitate, în contextul potrivit fiecărei paciente.

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetarea nu demonstrează că chirurgia bariatrică este un tratament universal pentru infertilitate. Studiul a fost o cohortă prospectivă, nu un studiu randomizat în care femeile să fie repartizate aleatoriu la operație sau la un alt tratament. În plus, numărul participantelor a fost relativ mic, iar o parte dintre ele nu au finalizat urmărirea de 24 de luni. Chiar autorii formulează concluzia cu prudență: intervenția a fost asociată cu îmbunătățirea unor parametri legați de fertilitate, nu cu demonstrarea directă a faptului că toate femeile vor deveni mai fertile.

Mesajul pentru femeile care iau în calcul o astfel de intervenție este că rezultatele aduc o perspectivă interesantă asupra chirurgiei bariatrice: beneficiile nu se măsoară doar în kilograme pierdute. Pentru unele femei cu obezitate, reducerea importantă a greutății poate fi însoțită de un ciclu menstrual mai regulat, mai puține manifestări de hiperandrogenism și modificări favorabile ale aspectului ovarian.

Dar, dacă există planuri pentru o sarcină, intervenția ar trebui privită ca parte a unei strategii globale de sănătate reproductivă, nu ca o soluție izolată.