Peste 55 de ore de muncă: inima plătește prețul

Câte ore până la pericol?

Riscul de a suferi un accident vascular cerebral crește cu 35% pentru cei care depășesc 55 de ore de muncă săptămânal. A devenit obișnuit ca angajații să sacrifice somnul pentru a respecta deadline-uri, să ia mese grăbite și să finalizeze ședințe târziu noaptea.

Deși efortul intens este adesea văzut ca un semn de ambiție profesională, transformarea acestei suprasolicitări într-un obicei zilnic duce la consecințe care depășesc simpla oboseală sau epuizarea mintală.

Cercetările medicale confirmă că indivizii care petrec cel puțin 55 de ore pe săptămână la locul de muncă au un risc cardiovascular ridicat, incluzând probabilitatea de a suferi un AVC sau de a deceda din cauza unei boli cardiace ischemice.

O analiză comună realizată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM), publicată în 2021 în revista Environment International, a scos în evidență o legătură îngrijorătoare dintre volumul mare de ore lucrate și starea inimii. Dacă comparăm cu persoanele care lucrează între 35 și 40 de ore pe săptămână, cele care depășesc pragul de 55 de ore înregistrează o creștere semnificativă a riscurilor.

De ce se strică inima?

Aceste procente reflectă o creștere relativă a riscului la nivel de populație, ceea ce nu înseamnă automat că 35% dintre cei suprasolicitați vor suferi un AVC.

De asemenea, rezultatele indică o asociere statistică, nu o relație de cauzalitate directă prin care fiecare oră suplimentară provoacă o afecțiune cardiovasculară.

Perioadele lungi de stres mențin corpul într-o stare de alertă. În astfel de condiții, organismul eliberează hormoni precum adrenalina și cortizolul, care pot crește ritmul bătăilor inimii și tensiunea arterială. Când stresul persistă și momentele de recuperare sunt insuficiente, aceste mecanisme contribuie la apariția sau agravarea factorilor de risc pentru inima.

Efectele muncii excesive sunt și indirecte: persoanele cu programe aglomerate renunță adesea la mișcare, consumă alimente ultraprocesate, dorm insuficient sau recurg la alcool și țigări pentru a gestiona tensiunea.

Cine e mai vulnerabil?

Pe termen lung, acumularea acestor comportamente afectează sănătatea inimii.

Persoanele care suferă deja de hipertensiune, diabet, colesterol ridicat sau obezitate, precum și cele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare, trebuie să fie mai atente.

Este important de reținut că nici vârsta tânără, nici forma fizică bună nu oferă o protecție totală împotriva consecințelor suprasolicitării.

Chiar și sportivi regulari pot fi afectați dacă dorm prea puțin și nu au pauze adecvate. Oboseala constantă, problemele de somn, durerile de cap frecvente sau tensiunea arterială crescută pot semnaliza că corpul nu se regenerează corect. Deși aceste simptome nu sunt specifice exclusiv inimii, ele trebuie investigate dacă persistă.

Monitorizarea tensiunii arteriale și verificarea periodică a factorilor de risc ajută la detectarea timpurie a problemelor.

Cum ne protejăm?

Totuși, durerea în piept, dificultățile severe de respirație, pierderea cunoștinței sau slăbiciunea bruscă pe o parte a corpului sunt semne de alarmă care cer ajutor medical imediat.

Reducerea riscului cardiovascular nu înseamnă neapărat abandonarea unei cariere exigente, ci stabilirea unor limite care să permită odihna. Somnul suficient, hrana echilibrată, mișcare regulată și pauzele reale de la muncă sunt esențiale.

Angajatorii au un rol crucial în prevenirea epuizării, organizând programe care să permită repausul.

Se recomandă ca cei care muncesc constant peste 55 de ore pe săptămână să își stabilească limite clare. Un program intens ocazional nu este același cu suprasolicitarea cronică, dar când munca ocupă sistematic timpul de recuperare, efectele asupra sănătății devin semnificative.