Prevenția în cancerele ginecologice: De ce controalele periodice salvează vieți

Care este realitatea sumbră a cancerului de col uterin în România?

Septembrie aduce în prim-plan conștientizarea afecțiunilor oncologice ginecologice.

În această lună, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) trage un semnal de alarmă și insistă asupra unei teme esențiale: reluarea discuției despre imunizarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) în rândul adulților.

Atenția specialiștilor se îndreaptă în special spre femeile cu vârste între 19 și 45 de ani, un segment pentru care vaccinarea rămâne un scut extrem de important.

În România, cifrele privind incidența cancerului de col uterin rămân îngrijorătoare. Datele GLOBOCAN din 2024 arată o realitate dureroasă: în fiecare zi, aproximativ 10 femei află că au cancer de col uterin. Mai mult, statisticile arată că 6 românce pierd lupta zilnic din cauza unor forme maligne ginecologice care, de cele mai multe ori, ar fi putut fi prevenite printr-o strategie simplă.

Cât de periculoasă este această infecție silențioasă?

Pentru paciente și familiile lor, aceste date nu sunt simple statistici.

Sunt drame care le schimbă viața pentru totdeauna — ani de suferință, tratamente grele și pierderi care ar fi putut fi evitate dacă accesul la screening și vaccinare ar fi fost mai facil și mai echitabil.

HPV este o infecție extrem de răspândită. Se estimează că aproximativ 85% dintre persoanele active sexual vor lua contact cu acest virus cel puțin o dată în viață. Urmările pot fi devastatoare: virusul provoacă aproape 99% dintre cazurile de cancer de col uterin, dar este responsabil și pentru alte tipuri de cancer — vaginal, vulvar sau anal —, precum și pentru neplăcutele condiloame genitale.

Pentru că infecția nu dă semne la început, mulți oameni nici măcar nu știu că sunt purtători și pot da virusul mai departe. Cezar Irimia, președintele FABC, spune că, din experiența pacienților, boala este descoperită de multe ori în stadii avansate.

Este vaccinarea anti-HPV o șansă reală la maturitate?

Atunci opțiunile de tratament se împuținează, iar povara emoțională devine copleșitoare. El subliniază că vaccinul administrat la vârsta adultă nu vine prea târziu, ci reprezintă o necesitate vitală, pentru că prevenția nu are vârstă.

Medicii o confirmă: HPV poate fi contractat la orice vârstă, iar infecțiile luate la maturitate pot duce la leziuni precanceroase sau chiar la forme de cancer. Deși prezervativul ajută, el nu oferă o protecție totală, fiindcă virusul se transmite și prin simplul contact al pielii sau al mucoaselor.

Vestea bună în România este sprijinul financiar: femeile între 27 și 45 de ani pot lua vaccinul anti-HPV compensat 50%, pe baza unei rețete de la un medic aflat în relație cu Casa de Asigurări.

Să fie prevenția un drept universal, nu un privilegiu?

Cezar Irimia amintește că imunizarea nu este doar pentru copii sau adolescenți, iar vaccinul și-a dovedit eficiența și după această etapă a vieții.

Pentru o femeie adultă, vaccinul înseamnă o barieră în fața unor boli grave și a unor tratamente chinuitoare, asigurând o viață liniștită.

FABC încurajează femeile să vorbească deschis cu medicul de familie sau cu specialistul despre vaccinare, analize și opțiuni de prevenție.

Totodată, organizația cere autorităților o campanie de informare mult mai vizibilă și mai clară. Scopul este ca prevenția să devină un drept la îndemâna tuturor, nu un lux rezervat doar câtorva.