Sănătatea creierului: prevenție și inovații tehnologice

Datele privind mortalitatea ne alarmează!

Conform profesorului Dafin Mureșanu, președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare, sănătatea creierului nu trebuie să fie considerată doar în contextul tratamentului bolilor neurologice, ci ca o prioritate absolută a societății moderne. El a subliniat acest punct de vedere în cadrul celei de-a 21-a ediții a Școlii Internaționale de Vară de Neurologie, organizată la Eforie Nord, unde au participat peste 400 de specialiști – neurologi, cercetători și medici în fază de instruire – proveniți atât din România, cât și din străinătate.

Evenimentul, desfășurat în format hibrid timp de patru zile, a permis prezentarea celor mai noi progrese în domeniile neurologiei și neuroreabilitarii, cu accent pe inovații tehnologice, abordări personalizate și terapii de ultimă generație.

Un subiect central al discuțiilor a fost modul în care putem preveni deteriorarea funcțiilor cognitive înainte ca să apară simptomele bolilor. Profesorul Mureșanu a explicat că conceptul de sănătate a creierului implică o înțelegere holistică: trebuie să cunoscem nu doar cum funcționează creierul, ci și ce trebuie făcut pentru a-l menține performant, precum și cum sistemul de sănătate poate susține această mision în condițiile actuale.

A adăugat că performanța sistemului de sănătate nu este garantată și necesită intervenții concrete pentru a rămâne eficient pe termen lung.

Un punct de alarmă a fost reprezentat de datele privind mortalitatea: profesorul a remarcat că 52% din cazurile de deces sunt determinate, cu justificare, de boli cardiovasculare și cerebrovasculare – o cifră care reprezintă o provocare majusculară pentru sistemul de sănătate din România. El a evidențiat că incidența și prevalența accidentelor vasculare cerebrale, precum și a episoadelor acute coronariene, sunt semnificativ mai mari în Europa de Est comparativ cu partea de vest a continentului, ceea ce necesită strategii specifice de prevenție și intervenție timpurie.

În ceea ce privește măsurile practice, profesorul Mureșanu a subliniat că, deși este ușor să se formuleze sfaturi generale privind stilul de viață – precum alimentație echilibrată, exercițiul fizic și somnul adecvat – aplicarea acestora în viața personală este mult mai complexă. Fiecare individ are nevoie de o abordare individualizată, care să țină cont de particularitățile sale biologice, psihologice și sociale. A avertizat că sfaturile generice, deși utile, nu sunt suficiente fără o înțelegere profundă a omului în contextul lui real și nemijlocit.

Un alt aspect critic abordat a fost impactul tehnologiei moderne asupra creierului.

Profesorul a observat că, în prezent, creierul este în continuă stimulare – nu prin mișcare fizică, ci prin interacțiuni constante cu dispozitivele digitale: verificarea telefonului, apăsarea butoanelor, navigarea în medii virtuale.

Progresul în tratarea AVC-urilor a fost semnificativ!

Acest ritm neîntrerupt lasă creierul fără momente de odlină, ceea ce poate duce la oboseală cognitivă, stres și, pe termen lung, la deteriorarea funcțiilor neurologice.

În domeniul terapeutic, a fost evidențiat progresul semnificativ în tratamentul accidentelor vasculare cerebrale (AVC).

A fost menționat existența unei ferestre therapeutice critice, de câteva ore, în care intervenția de urgență – prin recanalizare și reperfuzie – poate restaura fluxul sanguin și limita daunele cerebrale.

Această fereastră este esențială pentru reducerea mortalității și invalidității post-AVC.

Totodată, profesorul Mureșanu a tratat problema bolilor neurologice rare, recunoscând că România disposează de capacități avansate pentru diagnostic și există opțiuni terapeutice disponibile.

Totuși, a admitut că sistemele de gestionare a pacienților și fluxurile diagnostice rămân insuficiente, iar în acest domeniu există multe lacuni de completat prin investiții, instruire și coordonare între nivelele de asistență.

Numai printr-o acțiune concertată între individ, sistem de sănătate și politici publice se poate asigura un viitor în care creierul uman să râsna sănătos, rezilient și capabil să înfrunte provocările vieții moderne.

Emisiunea cu aceste discutii va fi difuzată marți, 8 septembrie, de la ora 11:00.