Școala 79, prima pe București: cât contează școala, cât meditațiile?

Reputația vs. realitatea: ce spun cifrele

În anul școlar 2025-2026, o analiză a datelor de repartizare a scos la lumină o realitate interesantă: jumătate din elevii bucureșteni admiși în cele mai prestigioase licee provin dintr-un grup restrâns de 27 de unități de învățământ gimnazial. Din cele 226 de gimnanzii din București, doar aceste 27 școli au furnizat un număr disproporționat de absolvenți care au reușit să se claseze în cele zece colegii cu cele mai mari medii de admitere. Această concentrare a rezultatelor ridică întrebarea dacă succesul se datorează exclusiv calității pedagogice a instituțiilor sau dacă reflectă mai degrabă avantajele sociale și economice ale familiilor care le frecventează.

Datele, prelucrate de jurnalistul Marius Comper, arată că în 2026, dintr-un total de 2.189 de elevi admiși în liceele de top, exact jumătate au absolvit aceleași 27 de școli. Tendința se menține și privind anul precedent: și în 2025, aceleași 27 unități au generat jumătate dintre admiteri. În contrast, pentru restul liceelor din Capitală, jumătate din elevii admiși proveneau din 55 de gimnanzii, o bază mult mai largă. Această diferență subliniază cum performanța este concentrată la vârful sistemului, în timp ce restul elevilor este mai dispersat.

Școala 79: liderul necontestat

Pentru a înțelege mai bine dinamicile, s-a creat o hartă interactivă care permite părinților să verifice traseurile absolvenților. Prin introducerea numelui unei școli, se pot vizualiza liceurile la care au fost direcționați elevii, iar grosimea liniilor indică volumul de absolvenți pe fiecare traseu. Instrumentul acoperă doar admiterile prin repartizare computerizată, excluzând locurile speciale sau cele vocaționale. Deși datele oferă o imagine clară a rezultatelor din 2025 și 2026, ele nu pot prezice evoluția generațiilor viitoare, deoarece nu captează variabile precum accesul la meditații sau sprijinul familial.

În fruntea clasamentului se află Școala Gimnazială nr. 79, care a înregistrat cel mai mare număr de absolvenți admiși în cele zece licee cu medii cele mai înalte, atât în 2025, cât și în 2026. În cel mai recent an, 80 dintre cei 177 de elevi repartizați computerizat au intrat în aceste instituții de elită. Comparativ, în 2025, cifra a fost de 82 dintr-un total de 185 de absolvenți.

Distribuția specifică a admiterilor din 2026 arată o diversitate în destinații: 17 elevi au fost admiși la Liceul „Gheorghe Șincai”, alți 17 la „Tudor Vianu”, 16 la „Sfântul Sava”, 10 la „Matei Basarab”, 9 la „I. L. Caragiale”, și câte 7 la „Spiru Haret” și „Mihai Viteazul”. În medie, jumătate dintre absolvenții acestei școli au obținut note peste 9,25 la admitere, conform datelor prezentate.

„Efectul școlii” vs. „efectul familiei”

După Școala nr. 79, urmează alte unități cu performanță remarcabilă în 2026: Școala nr. 56 a trimis 74 elevi în liceele de top dintr-un total de 181 repartizați; Școala nr. 195 a reușit 64 admiteri din 234 elevi; Școala „I. G. Duca” a înregistrat 55 admiteri din 104 absolvenți; iar Liceul Internațional de Informatică a trimis 50 elevi dintr-un total de 93.

Deși Școala nr. 79 conduce în numărul absolut de admiteri, proporția este diferită. La „I. G. Duca”, 53% din generația respectivă a intrat în liceele de top, față de 45% la Școala nr. 79. Această diferență se explică prin bazele totale: 104 elevi la „I. G. Duca” față de 177 la Școala nr. 79. Această statistică sugerează că o școală mai mică poate avea o rată de succes relativ mai mare, deși numărul total de admiteri este mai mic.

Gabriela Bartic, expertă în educație, subliniază că cifrele nu izolează contribuția școlii de cea a familiei și a meditațiilor private. „Rezultatele nu ne spun cât se datorează școlii, cât pregătirii suplimentare și cât sprijinului familial”, explică ea. Această interdependență creează un cerc vicios: școlile de succes atrag părinți cu resurse, care la rândul lor investesc mai mult în educația copiilor, consolidând reputația instituției.

Cum alegeți școala pentru copilul dvs

„Școlile căutate concentrează avantaje: părinți cu posibilități financiare, copii susținuți în afara orelor, profesori atrași de un mediu select. Rezultatele întăresc reputația, iar reputația atrage alte familii și resurse. Riscăm să atribuim exclusiv școlii un rezultat construit din toate aceste contribuții”, adaugă Bartic. Ea subliniază dilema părinților: fiecare încearcă să asigure cele mai bune șanse pentru propriul copil, dar colectiv, această competiție adâncește inegalitățile. „Concentrăm implicare, bani și oportunități în aceleași locuri și perpetuăm împărțirea în «școli bune» și «restul școlilor»”, conchide experta.

Pentru acei părinți care caută cea mai bună opțiune, Gabriela Bartic sfătuiește să nu se bazeze exclusiv pe ratele de admitere în liceele de top. Factori precum cali