Sistemul de sănătate în 2027: Investiții europene și modernizarea spitalelor

Cum asigurăm reziliența și infrastructura digitală în sănătate?

Viitorul asistenței medicale în 2027: Strategii de finanțare europeană și transformarea infrastructurii spitalicești

Perspectiva anului 2027 aduce în centrul atenției publice o schimbare de paradigmă în gestionarea sănătății, punând accent pe nevoia critică de resurse previzibile, pe eficientizarea serviciilor clinice și pe o colaborare instituțională mult mai strânsă. Obiectivul final, din perspectiva cetățeanului care accesează sistemul, este simplu, dar esențial: un acces mai facil la îngrijire, tratamente administrate în momentele critice și o continuitate neîntreruptă a actului medical.

Aceste puncte fierbinți au reprezentat nucleul discuțiilor din cadrul Conferinței Naționale de Sănătate Publică #UndeDoare, o inițiativă marca BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).

Reuniunea a facilitat un dialog constructiv între factorii de decizie politici de la nivel național și european, experți din mediul academic, cadre medicale, actori din piața de profil și reprezentanți ai pacienților, abordând teme precum sustenabilitatea financiară, digitalizarea ca motor de performanță, echilibrul între inovația terapeutică și disponibilitatea medicamentelor, dar și capacitatea de reacție în situații de urgență extremă.

O viziune financiară ambițioasă: 20 de miliarde de euro pentru sănătatea europeană

Victor Negrescu, ocupând funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, a conturat deja direcțiile strategice pentru bugetul Uniunii Europene aferent ciclului 2028–2034, susținând integrarea sănătății ca prioritate absolută. În calitatea sa de raportor în cadrul Comisiei pentru Sănătate Publică a forului european, Negrescu a propus crearea unui capitol distinct dedicat sănătății în cadrul viitoarelor parteneriate naționale și regionale.

Am solicitat oficial o alocare minimă de 20 de miliarde de euro pentru investiții în sectorul sanitar, a precizat oficialul european.

Dincolo de această sumă, eurodeputatul a insistat pe necesitatea păstrării programului EU4 Health, dar și a unui mecanism european dedicat, având în vedere că actualele propuneri ale Comisiei Europene omit acest instrument ca entitate separată.

De asemenea, Negrescu a pledat pentru susținerea cercetării medicale și a dezvoltării tehnologice prin intermediul Fondului European pentru Competitivitate, considerând inovația un pilon vital pentru viitorul medicinei.

Reziliența sistemului medical: Infrastructură digitală și coordonare strategică

Din perspectiva siguranței naționale și a rezilienței, Lucian Fătu, secretar de stat în MAE și președinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), a subliniat importanța sinergiei dintre instituțiile civile și cele militare pentru menținerea fluxului de servicii medicale în perioade de criză. Specialiștii în gestionarea sângelui și a derivatelor plasmatice au identificat necesitatea unei planificări strategice naționale care să poată El a punctat importanța stocării pe termen lung a sângelui și a unei planificări care să prioritizeze resursele conform unor criterii medicale riguroase.

Pentru a valida aceste mecanisme, în perioada 18–19 noiembrie, la Spitalul Clinic Militar de Urgență Dr.

Constantin Papilian din Cluj, se va desfășura un exercițiu complex de testare a evacuării medicale și a gestionării incidentelor cu victime multiple, într-un scenariu de atac hibrid și degradare a infrastructurilor esențiale.

Eficiența acestor servicii este direct dependentă de o infrastructură digitală robustă și de sisteme de comunicații securizate, a punctat general-maior ing. Gabriel David, prim-adjunct al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

STS asigură tot spectrul de nevoi pentru sistemul medical public, de la găzduirea aplicațiilor până la rețelele complexe care unesc spitalele și clinicile, a declarat acesta.

Disponibilitatea permanentă, 24/7, este o condiție sine qua non, deoarece orice pauză în fluxul de date poate avea consecințe fatale. Mai mult, securitatea cibernetică este o prioritate, având în vedere riscurile majore asociate expunerii datelor pacienților.

STS a finalizat recent construcția a patru centre de date noi, infrastructură ce poate fi pusă la dispoziția sistemului medical pentru a crește gradul de protecție și continuitate a serviciilor.

Sustenabilitatea investițiilor: Dincolo de zidurile spitalelor

Ce spune expertul Vlad Mixich despre politicile de sănătate?

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și Team Leader la Banca Europeană de Investiții (BEI), a atras atenția asupra unei capcane frecvente: concentrarea exclusivă pe construcția sau renovarea clădirilor. O investiție majoră în sistemul medical românesc este lipsită de sens dacă nu este însoțită de un plan de sustenabilitate pentru resursele umane, a argumentat el.

Expertul BEI a subliniat că noile unități spitalicești necesită un număr adecvat de medici și asistente cu specializările necesare pentru a opera la standardele medicinei moderne.

Fără o strategie pe termen lung care să includă operarea și personalul, simpla modernizare a infrastructurii nu va aduce beneficiile scontate pentru pacienți.

Schimbarea de paradigmă: De la tratament la rezultate și prevenție

O direcție clară pentru viitor este trecerea de la finanțarea bazată pe volum la cea bazată pe valoare.

Prof. univ. dr.

Valeriu Gheorghiță, director al Spitalului Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu, a susținut necesitatea alinierii finanțării la rezultatele clinice obținute.

Eficiența va apărea doar când vom abandona modelul fee-for-service în favoarea conceptului de value-based care, unde succesul tratamentului dictează alocarea fondurilor, a explicat acesta.

Adaptarea unor modele internaționale de succes la realitatea românească este, în opinia sa, calea cea mai scurtă către un sistem medical performant.

Această viziune este susținută și de Conf. univ.

dr. Adrian Pană, director în cadrul INSP, care a avertizat că ponderea actuală a cheltuielilor – 80% direcționate către spitale și medicamente – este nesustenabilă.

Avem nevoie de o schimbare radicală către sănătatea publică și asistența primară, nu doar prin efortul CNAS, ci printr-o strategie unitară, a declarat Pană.

În acest context, digitalizarea joacă un rol esențial. Farm. pr.

Anca Crupariu, purtător de cuvânt al Colegiului Farmaciștilor din România, a subliniat că integrarea dosarului electronic de sănătate ar oferi farmaciștilor accesul necesar la istoricul pacienților, crescând astfel siguranța administrării tratamentelor.

În final, prevenția rămâne veriga cea mai slabă, dar și cea mai necesară. Dr. Florin Dan Cezar Lăzărescu, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi, a prezentat o statistică îngrijorătoare: 66% dintre copiii din România suferă de carii, iar frecvența igienei orale este deficitară.

Prioritizarea investițiilor în educație și prevenție, în detrimentul tratamentelor curative decontate, este singura metodă prin care putem obține un avantaj real pe termen lung pentru sănătatea populației, a concluzionat acesta.

Conferința #UndeDoare a beneficiat de sprijinul partenerilor MSD, Medtronic, Rețelei de Sănătate REGINA MARIA și Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).