Studiu australian: POTS afectează aproape două treimi din cazurile de long COVID

POTS, cauza ascunsă a oboseții post-COVID

O echipă de cercetători de la Universitatea din Adelaide a identificat sindromul de tahicardie ortostatică posturală (POTS) la aproximativ 65% dintre persoanele care suferă de long COVID. Rezultatele, publicate pe 16 septembrie 2026, provin dintr-o revizuire clinică a pacienților care au raportat amețeli persistente, oboseală, „brain fog” și bătăi rapide ale inimii după infecția cu SARS-CoV-2.

Investigatorii au examinat dosarele medicale a peste 300 de pacienți cu long COVID care prezentau simptome autonome. Prin aplicarea testului de înclinare (tilt-table) și monitorizarea ritmului cardiac, au confirmat diagnosticul de POTS la 197 participanți. Studiul sugerează că multe plângeri post-virale persistente sunt, de fapt, manifestări ale acestei disautonomie adesea ignorate. Cercetătorii susțin că suprapunerea simptomelor explică de ce mulți pacienți au întâmpinat dificultăți în obținerea unui diagnostic clar și a tratamentului adecvat.

Echipa din Adelaide subliniază că POTS, caracterizat printr-o creștere excesivă a frecvenței cardiace la ridicarea în picioare, poate imita sau amplifica semnele tipice ale long COVID. „Când pacienții se ridică, inima lor poate sări cu peste 30 de bătăi pe minut, ducând la amețeli și epuizare”, a declarat autoarea principală, dr. Megan Clarke. Studiul a constatat că persoanele cu POTS confirmat au raportat scoruri semnificativ mai mari pe scarile de oboseală și deficiențe cognitive decât cele fără sindrom.

Legătura dintre POTS și „brain fog”

Cercetătorii propun că deteriorarea virală a sistemului nervos autonom ar putea declanșa afecțiunea. Inflamația, producerea de autoanticorpi și modificările microvasculare sunt printre mecanismele investigate. Autorii insistă că recunoașterea timpurie a POTS ar putea deschide ușa unor terapii țintite, precum exerciții gradate, hidratare crescută și medicamente care stabilizează ritmul cardiac.

Un procent remarcabil de 58% dintre participanții cu POTS au descris o ceață mentală persistentă, un simptom adesea considerat psihologic. „Ceața mentală pare a fi o consecință directă a scăderii fluxului sanguin cerebral atunci când inima bate rapid”, a explicat coautoarea, prof. Luis Ramirez. Rezultatele testului de înclinare au arătat că mulți pacienți au experimentat o scădere a tensiunii arteriale alături de tahicardie, limitând livrarea oxigenului către creier.

Întrebări frecvente

Aceste descoperiri pun la îndoială ideea conform căreia „brain fog”-ul post-viral este rezultatul exclusiv al inflamației reziduale. În schimb, datele indică o componentă vasculară care ar putea Autorii studiului avertizează că, fără un screening corespunzător pentru POTS, mulți pacienți cu long COVID vor continua să sufere simptome debilitante, deși primesc îngrijire standard post-virală. Cere ca medicii să încorporeze teste simple de stat în picioare în evaluările de rutină și să trimită pacienții la specialiști în cardiologie sau neurologie când se suspectează POTS.

Ce este POTS și cum se diagnostichează? POTS este o formă de disautonomie în care frecvența cardiacă crește cu cel puțin 30 de bătăi pe minut în decursul a zece minute de stat în picioare, fără o scădere corespunzătoare a tensiunii arteriale. Diagnosticul implică de obicei un test de înclinare sau un test activ de stat în picioare, cu monitorizare continuă a ritmului cardiac.

De ce apare POTS atât de frecvent după COVID-19? Caуza exactă rămâne sub studiu, dar cercetătorii cred că virusul poate deteriora nervii autonomi, declanșa reacții autoimune sau perturba reglarea vaselor de sânge, toate acestea putând duce la POTs se poate trata la pacienții cu long COVID? Da. Tratamentul include adesea modificări ale stilului de viață, precum creșterea consumului de sare și lichide, haine de compresie și programe de exerciții fizice progresive. Medicamente precum beta-blocanții sau fludrocortizonul pot, de asemenea, ajuta la controlul salturilor de ritm cardiac și la ameliorarea simptomelor.