Tremor și pleoapă căzută: semne neurologice care nu trebuie ignorate

Miastenia gravis: de ce debutul ei este atât de greu de identificat?

Semnale subtile ale sistemului nervos, precum tremurul, rigiditatea musculară, căderea pleoapei sau chiar disparea spontană a unor tulburări, pot indica prezența unor patologii neurologice grave care necesită o intervenție promptă. Dr.

Gabriela Deak, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, a detaliat pentru DC Medical aspectele esențiale ale acestor condiții, subliniind importanța recunoașterii timpurii a simptomelor.

Multe afecțiuni neurologice se manifestă inițial prin semne discrete, adesea trecute peste de către pacienți sau membrii familiei, care le consideră neînsemnate.

În unele situații, chiar și specialiștii din medicina de familie sau neurologia pot avea nevoie de mai multe runde de evaluare pentru a stabili un diagnostic ferm.

Recunoașterea rapidă a primelor indicii, în cazuri variind de la boala Parkinson și miastenia gravis până la scleroza multiplă, poate accelera procesul de diagnosticare și inițierea tratamentului adecvat.

La Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, pacienții care suferă de boli neurologice rare beneficiază acum de un acces facilitat la terapii avansate. Instituția medicală găzduiește programe naționale destinate asigurării diagnosticului și tratamentului pentru diverse afecțiuni. Printre inițiativele active se numără Programul Național de Scleroză Multiplă, dar și Programul Național de Boli Rare, care acoperă atât afecțiunile neurologice acute, cât și cele cronice.

Gabriela Deak a explicat modul în care aceste structuri funcționează în cadrul spitalului: În secția noastră de neurologie implementăm programe naționale dedicate acestor categorii de pacienți.

Acestea ne permit să garantăm accesul la îngrijire medicală specializată. În cadrul Programului Național de Scleroză Multiplă, pacienții pot fi diagnosticați și tratați conform standardelor. De asemenea, operăm Programul Național de Boli Rare pentru patologia neurologică, împărțită pe acute și cronice.

Pe linia acută, ne ocupăm de pacienții cu miastenie gravis în fază acută și cei cu poliradiculonevrite acute.

Pe linia cronică, gestionăm cazurile de CIDP, cunoscută și ca poliradiculonevrită cronică, a precizat medicul neurolog, în exclusivitate pentru DC Medical.

Dificultatea de a pune un diagnostic ferm în cazul unor boli neurologice provine din natura complexă a debutului acestor afecțiuni. Simptomele nu sunt întotdeauna clare, pot fi ușoare, intermitente sau se pot suprapune cu manifestările altor disfuncții. Acest lucru determină adesea ca pacientul să traverseze un itinerar medical lung, consultând mai mulți medici înainte de a primi Diagnosticarea acestor condiții este o provocare majoră.

Pacienții ajung să viziteze multiple spitale și să consulte numeroși doctori, a menționat specialistul.

Dr. Gabriela Deak pune accent pe rolul crucial al medicului de familie, care poate fi primul să observe semnele incipiente și să orienteze pacientul către neurolog.

Este vital ca medicii de familie să fie sensibili la manifestările neurologice timpurii, deoarece există cazuri, inclusiv de boală Parkinson sau alte afecțiuni, în care pacienții ajung la specialistul neurolog abia în stadii avansate.

Ulterior, pacientul necesită o evaluare și un tratament specific, coordonat de medicul neurolog.

Tremorul este adesea asociat automat cu boala Parkinson, dar acesta nu este singurul criteriu pentru stabilirea diagnosticului. Dr. Gabriela Deak explică faptul că medicii caută și alte modificări, unele fiind greu de sesizate de către pacient sau familie. Referindu-ne la patologiile discutate în cadrul conferinței, în cazul bolii Parkinson, pacientul poate prezenta tremor, însă acesta nu este suficient pentru a confirma diagnosticul. Mulți pacienți se prezintă cu tremor, dar nu au boala Parkinson, venind doar cu temerea de a o avea.

Pentru diagnostic, trebuie să existe o bradikinezie, adică o lentoare a mișcărilor, și o rigiditate, manifestată prin contractura musculară, a detaliat dr. Gabriela Deak, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, pentru DC Medical. Aceste modificări pot fi foarte discrete în faza incipientă.

Uneori, semnele legate de bradikinezie și rigiditate sunt greu de observat atât de familie, cât și de pacient.

Chiar medicii de familie pot rata semnele subtile ale miasteniei grave!

Chiar și medicii de familie pot să nu le recunoască din timp, în faza inițială, aceste modificări, a adăugat neurologul.

Miastenia gravis reprezintă un alt exemplu de afecțiune cu debut dificil de identificat. Simptomele variază de la o perioadă la alta, iar pacientul poate consulta medicul cu manifestări aparent minore. Avem pacienți cu miastenie gravis, unde depistarea precoce poate fi problematică, deoarece inițial ei prezintă o simptomatologie fluctuantă și posibil minoră, a subliniat medicul.

Dr. Gabriela Deak a oferit exemplul unui pacient tânăr, prezentat recent la camera de gardă.

Chiar recent am avut un tânăr în gardă cu această patologie, care s-a prezentat doar pentru ușoare tulburări de vedere și o ușoară lentoare în ridicarea pleoapei.

Simptomatologia a dispărut după internare. A doua zi dimineață, pacientul era bine și nu a mai reapărut pe perioada internării, având un examen neurologic absolut normal.

Dar, după o evaluare și reevaluare în dinamica pacientului, după un set de analize, uneori și în acest caz s-a repetat electroneurografia și decrementul miastenic, deoarece inițial era absolut normal. Cu teste de laborator specifice am reușit să diagnosticăm rapid și să-l tratăm, inclusiv cu timectomie, deoarece era cumva un nodul timic, iar pacientul merge foarte bine, a explicat dr.

Această evoluție poate face ca boala să treacă neobservată.

Putea să scape foarte ușor, mai ales pentru o persoană care nu este în specialitatea neurologiei, dar uneori și pentru neurologi poate să pună probleme deosebite astfel de cazuri, a explicat medicul.

Scleroza multiplă poate debuta cu simptome nespecifice, ridicând probleme de diagnostic, mai ales la începutul bolii. Afecțiunea afectează cu predilecție persoanele tinere, iar primele manifestări nu sunt întotdeauna ușor de asociat cu o boală neurologică. Scleroza multiplă este o afecțiune care afectează cu predilecție persoanele tinere și care inițial poate să se manifeste cu simptome destul de nespecifice.

Nu de foarte puține ori pacienții se prezintă la foarte multe cabinete și la foarte multe consultații fără să se reușească să se pună diagnosticul.

Uneori ajung să fie tratați chiar în compartimentele sau la cabinetele de psihiatrie, deoarece aceste simptome sunt puse pe baza unor probleme legate de partea emoțională, a explicat dr.

Diagnosticul corect poate apărea după evaluări repetate și monitorizarea evoluției simptomelor. După evaluări corecte, repetate, monitorizare în dinamică și o legătură strânsă între medic și pacient, se stabilește un diagnostic corect.

Datorită accesului mult mai facil acum la investigații de înaltă performanță, RMN și alte investigații de laborator, reușim să stabilim un diagnostic corect mult mai rapid și pacientul să poată să ajungă pe tratamentul corespunzător în timp cât mai scurt, a explicat dr.

Cinci semne care ar trebui să ducă pacientul la medic. Nu orice tremor, tulburare de vedere sau senzație de încetinire indică o boală neurologică.

Totuși, anumite simptome persistente sau repetate merită o evaluare medicală.

În funcție de afecțiune, medicul poate urmări: tremorul, mai ales atunci când apare împreună cu alte modificări motorii; încetinirea mișcărilor, cunoscută drept bradikinezie; rigiditatea musculară, care poate afecta mobilitatea; modificările de vedere sau căderea pleoapei, mai ales atunci când apar și dispar; simptome neurologice repetate sau inexplicabile, în special la persoane tinere, care necesită o evaluare de specialitate.

Important este contextul în care apar aceste manifestări. Un singur simptom nu stabilește un diagnostic.