Tumorile pancreatice se adaptează rapid și păcălesc tratamentele

De ce e chimioterapia atât de greu de bătut?

Un studiu recent a luat la rând aproape 500.000 de celule individuale de la zeci de bolnavi de cancer pancreatic. Cercetările arată că celulele tumorale se transformă încontinuu, ceea ce le dă puterea să furească terapiile și să migreze în alte zone ale corpului.

Descoperirile au fost publicate într-o revistă de specialitate și deschid noi căi pentru tratament.

Cercetătorii au folosit secvențierea unei singure celule ca să cartografieze schimbările genetice și epigenetice din fiecare celulă tumorală. Au descoperit că, până și în tumora aceluiași pacient, celulele se împart în grupuri distincte care evoluează în timp.

Unele dintre aceste grupuri prind mutații care le fac aproape imune la chimioterapie, în timp ce altele capătă calități ce le ajută să invadeze țesuturile vecine și să intre în sânge.

Cum reușesc celulele să migreze prin corp?

Studiul a scos la iveală că rezistența nu vine dintr-o singură mutație, ci dintr-un evantai de modificări genetice.

„Vedem un model ramificat în care diferite celule își găsesc propriile strategii de supraviețuire”, a explicat coordonatorul studiului.

Cele mai dese schimbări lovesc genele care controlează asimilarea medicamentelor și repararea ADN-ului. Pe măsură ce presiunea tratamentului crește, numărul celulelor rezistente urcă și el, ducând inevitabil la recidivă.

Putem opri aceste celule atât de maleabile?

Echipa a dat și peste un grup restrâns de celule care poartă markeri asemănători celulelor stem.

Acestea se pot multiplica singure și pot da naștere unor noi tumori după tratament, fiind practic sursa din care cancerul poate reveni. Prezența unor astfel de celule se leagă direct de o evoluție mai slabă a pacienților în datele clinice.

Analiza a arătat că anumite subpopulații își accelerează genele responsabile de mobilitate și de remodelarea matricei extracelulare. Schimbările astea le lasă să se desprindă de tumora mamă, să supraviețuiască în fluxul sanguin și să se cuibărească în organe îndepărtate. Cercetătorii au urmărit aceste celule la șoareci și au confirmat că pot pune bazele unor noi tumori în ficat și plămâni.

În plus, mediul din jurul tumorii, în special celulele sistemului imunitar, joacă un rol în această răspândire. Celulele tumorale care reușesc să pună pe mut Punctul acesta de vedere arată că am putea combina imunoterapia cu medicamentele clasice ca să oprim deopotrivă rezistența și metastazele.

De ce este cancerul pancreatic atât de dur?

Ce tratamente ar putea ține pasul cu evoluția fulgerătoare a cancerului pancreatic?

Studiul sugerează că, dacă atacăm căile care duc la rezistența la medicamente — cum ar fi enzimele de reparare a ADN-ului — și oprim în același timp genele de mobilitate, am putea scădea riscul de revenire a bolii.

Primele teste clinice cu inhibitori pentru aceste zone sunt deja în desfășurare.

Mai mult, cercetătorii vin cu propunerea de a folosi biopsii lichide ca să țină sub observație celulele tumorale aflate în circulație.

Ne vor ajuta noile descoperiri să trăim mai mult?

Luând o probă de sânge, medicii ar putea depista clonele rezistente înainte ca acestea să devină vizibile clinic, ceea ce le-ar permite să schimbe planul de tratament la momentul potrivit.

Toate aceste concluzii bat moneda pe nevoia de medicină personalizată în cancerul pancreatic.

„Munca noastră arată clar că o rețetă unică pentru toți nu funcționează”, a subliniat autorul principal.

Vor deveni biopsiile lichide o rutină medicală?

„Tratamentele trebuie să se adapteze după cum se schimbă și tumora.”

Tumorile pancreatice sunt extrem de eterogene, adică adăpostesc o mulțime de grupuri de celule diferite din punct de vedere genetic. Diversitatea asta lasă anumite celule să treacă cu bine de chimioterapie și să se răspândească, provocând o recidivă rapidă.

S-ar putea. Punând ochii pe genele exacte care provoacă rezistența și metastazele, medicii pot croi terapii care să curețe cele mai periculoase grupuri de celule, îmbunătățind șansele bolnavilor.

Dacă viitoarele studii îi vor dovedi utilitatea practică, biopsia lichidă ar putea intra în standardele clinice, dând șansa unei monitorizări în timp real a tumorii și a unei intervenții rapide.