Un nou test de sânge poate detecta cancerul pancreatic în stadii incipiente

O cursă contra cronometru pentru diagnostic!

Un nou instrument diagnostic, bazat pe o simplă analiză de sânge, promite să schimbe radical modul în care medici privesc cancerul pancreatic, reușind să identifice boala mult mai devreme decât o făceau metodele clasice. Un studiu internațional recent, publicat în revista Nature Medicine, aduce vești încurajatoare despre testul experimental PANXEON. Acesta are capacitatea de a depista atât tumorile maligne aflate în faze incipient, cât și leziunile precanceroase.

Datele arată că sistemul a recunoscut corect 87% dintre cazurile de cancer pancreatic din stadiile 1 și 2.

Este o reușită crucială pentru pacienți, având în vedere că intervenția chirurgicală își dovedește eficiența maximă, putând fi chiar curativă, doar în aceste etape timpurii ale bolii.

Marea problemă în oncologia de astăzi este că acest tip de cancer are unele dintre cele mai scăzute rate de supraviețuire. Motivul principal? Este descoperit mult prea târziu, de cele mai multe ori abia după ce boala s-a extins deja în organism.

Validat pe aproape 1.800 de persoane?

Ca să treacă peste acest obstacol major, cercetătorii au creat un algoritm inteligent.

Ac Acesta procesează în același timp trei tipuri diferite de semnale biologice extrase din sânge: microARN-ul circulant, cel transportat de exozomi și proteina CA 19-9, un biomarker deja consacrat în cabinete pentru monitorizarea pacienților.

Combinând toate aceste informații într-un singur scor final, sistemul calculează riscul real al prezenței unei tumori în pancreas.

Pentru a verifica dacă tehnologia funcționează cu adevărat, testul a fost pus la încercare pe un grup de aproape 1.800 de participanți din Statele Unite, Europa și Asia. Eșantionul a fost extrem de variat: de la oameni cu risc ereditar crescut, până la pacienți cu chisturi pancreatice, pancreatită cronică sau alții care au nevoie de monitorizare medicală constantă.

Performanțele au uimit echipa de cercetători. Testul nu s-a descurcat excelent doar la cancerul deja instalat, ci și la modificările dinaintea lui. Sistemul a depistat peste 64% dintre cazurile de displazie severă, o leziune precanceroasă cunoscută și sub numele de „stadiul zero”. O astfel de performanță le dă medicilor o armă puternică: pot deosebi mult mai ușor chisturile care cer doar o simplă urmărire de cele care au nevoie de o operație preventivă, înainte ca tumora să devină invazivă.

Care sunt limitele și pașii următori?

Rolul său practic este acela de triaj. Mai exact, va ajuta la selectarea corectă a pacienților care au cu adevărat nevoie de investigații amănunțite.

Momentan, testul rămâne însă în faza experimentală și nu a primit încă undă verde pentru screeningul populației. Deocamdată, medicii se bazează pe protocoalele actuale, care recomandă o supraveghere strictă a celor cu antecedente în familie, mutații genetice, chisturi sau inflamații cronice.

Următorul pas în drumul acestui test presupune studii suplimentare.

Cercetătorii trebuie să afle exact care categorii de bolnavi trag cele mai mari foloase de pe urma lui și, cel mai important, dacă depistarea timpurie prin această metodă reușește în cele din urmă să reducă mortalitatea.