Vaccinarea împotriva HPV pentru fete începând cu 4 ani, recomandă OMS

Catastrofa din 2024!

OMS sugerează extinderea programului de imunizare anti-HPV la o vârstă fragedă de 4 ani pentru fete, sub rezerva unor beneficii clare

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis o nouă recomandare prin care încurajează statele membre să evalueze posibilitatea administrării vaccinului contra virusului papiloma uman (HPV) chiar de la 4 ani, cu condiția ca această mișcare să determine o creștere semnificativă a ratei de vaccinare a fetelor. Această propunere nu anulează ghidajele actuale, care continuă să plaseze intervalul optim de imunizare între 9 și 14 ani, dar deschide o discuție despre flexibilitate în fața provocărilor logistice și epidemiologice actuale.

Contextul acestei dezbatere este dictat de o realitate alarmantă: acoperirea globală cu vaccinul anti-HPV stagnează la nivelul de 33%, o cifră considerabil mai mică decât obiectivul ambițios de 90% stabilit de OMS pentru reducerea incidenței cancerului de col uterin. Aproximativ 165 de țări au integrat deja acest vaccin în programele lor naționale de sănătate publică, totuși, volumul total de persoane protejate rămâne insuficient pentru a oferi o barieră colectivă suficient de puternică.

Anthony Scott, președintele Grupului strategic consultativ de experți în imunizare (SAGE) afilat la OMS, a subliniat marți că discrepanța dintre rata actuală de 33% și ținta de 90% necesită strategii inovatoare pentru a mobiliza mai mulți tineri spre imunizare.

De ce este crucială intervenția la vârste mici?

HPV nu este o entitate unică, ci o familie de virusuri care poate afecta pielea și membranele mucoase. Anumite tulpini ale acestui agent patogen sunt responsabile de modificările celulare care, dacă nu sunt eradicate, pot evolua în timp către forme maligne. Cancerul gâlniei, în special cel de col uterin, este strâns legat de persistența infecției cu anumite tipuri de HPV și constituie o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, afectând predominant populația feminină.

Statistici recente prezentate de OMS relevă amploarea catastrofei: în anul 2024, s-au înregistrat în jur de 604.000 de cazuri noi de cancer de col uterin, concomitent cu aproximativ 280.000 de decese la scară globală. Boala se numără printre principalele cauze de mortalitate prin cancer în rândul femeilor din 26 de țări. Impactul este acut în Africa subsahariană, dar și în zone specifice din America de Sud și Centrală, Melanezie și Asia de Sud-Est.

În aceste contexte, vaccinarea reprezintă una dintre cele mai eficiente parghii de prevenție primară, motiv pentru care experții internaționiși insistă asupra necesității de a maximiza numărul de fete protejate.

Strategia dozei unice: eficiență și simplificare

În 2022, comitetul SAGE a emis deja o recomandare pentru o schemă de vaccinare cu una sau două doze, aplicabilă atât fetelor, cât și tinerei cu vârste între 15 și 20 de ani. Pentru femeile peste 21 de ani, s-a menținut recomandarea a două doze, administrate la un interval de șase luni.

Totuși, analiza celor mai recente date științifice a condus la concluzia că, pentru fetele aflate în plasa de vârstă 9-14 ani, schema cu o singură doză este cea mai eficace modalitate de a promova atingerea obiectivelor globale de vaccinare.

Această abordare simplificată nu este doar o simplificare birocratică, ci o necesitate practică. Ea permite reducerea complexității programelor de imunizare și facilitează accesul la vaccin, aspect esențial în țările cu resurse medicale limitate.

Doar pentru fete?

Astfel, propunerea de a extinde intervalul de vârstă spre jos (până la 4 ani) trebuie înțeleasă ca parte dintr-un efort sistemic de a identifica căi prin care protecția imunologică să ajungă la un număr cât mai mare de beneficiari, fără a suprasolicita sistemele de sănătate.

Extensia protecției și alte grupuri țintă

Recomandările recente nu se opresc doar la fetele preadolescente. Expertii au avansat și propuneri pentru extinderea vaccinării cu o singură doză către alte categorii demografice, ierarhizate în funcție de prioritatea epidemiologică. Ordinea sugerată include: - vaccinarea de recuperare a femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 30 de ani; - vaccinarea de rutină a băieților cu vârste între 9 și 14 ani;

- vaccinarea de recuperare a bărbaților cu vârsta de până la 20 de ani.

Includerea băieților în această strategie reflectă înțelegerea modernă că HPV nu afectează exclusiv sexul feminin. Prevenirea infecției este relevantă pentru ambii sexe, contribuind la reducerea circulației virusului în comunitate.

Până la sfârșitul anului 2025, peste 95 de milioane de fete au fost deja vaccinate, conform declarațiilor lui Kate O’Brien, șefa departamentului de vaccinuri al OMS.

De asemenea, începând cu 2025, pe piața farmaceutică sunt disponibile opt vaccinuri diferite contra HPV, ceea ce oferă statelor mai multe opțiuni de achiziție.

Provocarea accesului și a acoperirii totale

Deși vaccinarea anti-HPV a fost implementată într-un număr mare de țări, persistă o prăpastie semnificativă între acoperirea reală de 33% și ținta dorită de 90%.

Recomandarea de a lua în calcul vaccinarea de la 4 ani nu impune o obligație universală, ci oferă o opțiune strategică pentru statele care identifică în această măsură un instrument de creștere a ratelor de participare.

Miza finală rămâne prevenirea infecțiilor persistente cu tulpinile de HPV asociate cu riscul de cancer, scop care duce direct la reducerea morbidității și mortalității asociate cancerului de col uterin. Pentru OMS, succesul nu se măsoară doar prin includerea vaccinului în manualele de sănătate națională, ci prin capacitatea de a asigura accesul efectiv al unui număr maxim de persoane la doză.

Fie că se discută despre fete de 4 ani sau despre adulți, obiectivul central este același: construirea unei imunități de turmă suficient de robuste pentru a eradică progresiv această boală care continuă să fie o amenințare majoră pentru sănătatea femeilor din întreaga lume.