Valul de căldură din Europa pune presiune pe sistemele de sănătate

Cresc riscurile pentru sănătate când căldura e însoțită de umiditate?

Valul de căldură care afectează cea mai mare parte a Europei de Vest în aceste zile este mai mult decât un fenomen meteorologic extrem.

Pentru sistemele de sănătate, acest lucru se traduce printr-o creştere a urgenţelor medicale, presiune suplimentară asupra spitalelor şi un risc crescut de mortalitate în rândul pacienţilor vulnerabili.

O analiză a Atribuției Meteo Mondiale (WWA) concluzionează că intensitatea actualului episod termic este strâns legată de schimbările climatice și avertizează că astfel de evenimente vor deveni mai frecvente în Europa, ceea ce obligă autoritățile din domeniul sănătății să își adapteze strategiile de prevenire și reacție.

Impactul asupra sănătăţii începe înainte de apariţia insolaţiei. Medicii arată că efectele temperaturilor extreme nu se limitează la insolaţiile clasice.

Expunerea prelungită la căldură determină o creştere semnificativă a riscului de deshidratare, dezechilibru electrolitic, insuficienţă renală acută, agravarea bolilor cardiovasculare şi respiratorii şi decontaminarea afecţiunilor cronice.

Printre cele mai expuse categorii sunt persoanele în vârstă, pacienţii cu insuficienţă cardiacă, hipertensiune arterială, diabet zaharat sau boală renală cronică, copiii mici, femeile gravide şi persoanele care au activitate fizică intensă în aer liber.

Cum afectează valul de căldură unitățile sanitare?

Specialiștii subliniază că riscul este crescut atunci când temperaturile ridicate sunt însoțite de umiditate crescută, caz în care organismul își pierde capacitatea de a elimina eficient căldura prin transpirație. Nopţile tropicale reduc capacitatea organismului de recuperare Un aspect asupra căruia cercetătorii insistă este creșterea frecvenței așa-numitelor nopți tropicale atunci când temperatura nu scade sub 20 ° C.

Din punct de vedere medical, ele reprezintă o problemă majoră deoarece organismul nu mai beneficiază de timpul necesar pentru a disipa căldura acumulată în timpul zilei.

Lipsa de recuperare fiziologică promovează agravarea afecțiunilor cardiovasculare, crește stresul metabolic și este asociată cu mortalitate mai mare în timpul valurilor de căldură. Analiza WWA estimează că astfel de nopți sunt astăzi de aproximativ 100 de ori mai probabil decât doar două decenii în urmă.

Presiunea asupra serviciilor de urgență este în creștere în țările afectate de căldură, autoritățile din domeniul sănătății au raportat deja o creștere a cererilor pentru serviciile de urgență și prezentări în departamentele de primire de urgență pentru patologii asociate cu temperaturi extreme. Cele mai frecvente situații întâlnite includ: deshidratare severă, epuizare termică și insolație solară; sincopă; agravarea insuficienței cardiace; accidente vasculare cerebrale; exacerbări ale bolilor respiratorii; insuficiență renală acută.

În paralel, temperaturile extreme complică activitatea unităților sanitare, crescând consumul de energie pentru spațiile de răcire, inclusiv confortul termic al pacienților și al personalului medical. Mortalitatea legată de căldură rămâne o problemă subestimată. Experţii îşi amintesc că valurile de căldură produc anual un număr semnificativ de decese inevitabile. În vara anului 2022 a fost asociată cu peste 60 000 de decese estimate în Europa, iar experiența din ultimii ani arată că impactul real al unui episod termic poate fi evaluat numai după analiza retrospectivă a datelor privind mortalitatea.

Spre deosebire de alte dezastre naturale, efectele căldurii extreme sunt adesea distribuite pe parcursul mai multor zile sau săptămâni și se manifestă prin agravarea patologiilor subiacente, ceea ce face dificilă identificarea temperaturii direct ca principala cauză.