West Nile în România: 95 de cazuri confirmate și cinci decese

Ce face București epicentru al focarelor de West Nile?

West Nile în România: 95 de cazuri confirmate și cinci decese

Din punct de vedere al unității teritoriale de expunere, cele mai multe cazuri au fost raportate în București, unde au fost înregistrate 37. Această concentrare semnificativă în capitală sugerează o presiune crescută a vectorilor în zonele urbane dens populate, unde parcurile și zonele verzi funcționează ca rezervoare naturale pentru țânțarii genului Culex.

Experții subliniază că urbanizarea accelerată și modificările microclimatice locale favorizează supraviețuirea insectelor portatoare ale virusului, transformând orașele mari în puncte critice de monitorizare epidemiologică.

Prezența intensă a cazurilor în București necesită o vigilanță sporită din partea autorităților locale, care trebuie să intensifice campaniile de deratizare și control al populației de țânțari, în special în cartierele periferice, unde apa stagnantă este mai frecventă.

Cum se transmit și ce riscuri aduce virusul West Nile în zonele urbane?

Transmiterea virusului West Nile se realizează exclusiv prin mușcătura țânțarilor infectați, specia principală fiind Culex pipiens, care se dezvoltă în ape stagnante. Oamenii nu transmit virusul direct altor persoane, ci sunt gazde moarte, ceea ce înseamnă că boala se răspândește prin intermediul insectelor care mușcă atât păsările migratoare – rezervorul natural al virusului –, cât și oamenii.

Riscul de îmbolnăvire severă crește dramatic la persoanele peste 60 de ani sau la cei cu sistem imunitar compromis, aceștia fiind cei mai vulnerabili la formele neuroinvasive ale infecției, cum ar fi meningoencefalita.

Deși majoritatea infecțiilor rămân asimptomatice sau prezintă simptome ușoare, precum febră și erupții cutanate, complicațiile grave pot duce la deces, așa cum s-a observat în cazul celor cinci pacienți decedați din acest sezon.

Prevenția rămâne esențială: utilizarea repelenților, purtarea hainelor cu mâneci lungi în orele de vârf ale activității țânțarilor și eliminarea bazinelelor de apă din curți constituie primele linii de apărare împotriva epidemiei.