Zahărul îngroșează efectele antibioticelor nocive pe organism în timpul tratamentului

Cum a fost monitorizată dieta celor 173 de pacienți?

Noul studiu clinic, publicat recent în revista Nature și raportat joi de agenția EFE, sugerează că renunțarea la produsele îndulcite cu zahăr în perioada administrării antibioticelor ar putea fi o strategie crucială pentru a proteja echilibrul microbiotei intestinale, având consecințe directe asupra stării generale de sănătate a pacienților. Deși aceste medicamente sunt esențiale pentru combaterea infecțiilor, ele au un efect colateral semnificativ: eliminarea bacteriilor utile din tractul digestiv. Această dispariție a microorganismelor benefice creează un vid ecologic care favorizează multiplicarea necontrolată a tulpinilor patogene, ducând la dezechilibre majore în flora intestinală.

Investigația a fost condusă de o colaborare între mai multe instituții de cercetare din Statele Unite, care s-a concentrat asupra unei populații vulnerabile: pacienții diagnosticați cu leucemie. Aceștia erau internați pentru a urma un protocol terapeutic complex, cunoscut sub numele de transplant alogen de celule hematopoietice. Procesul implică o suprimare profundă a sistemului imunitar prin administrarea unei chimioterapii intense, adesea combinată cu radioterapie, pregătind astfel terenul pentru implantarea celulelor stem donatoare. Pe parcursul acestei perioade critice de spitalizare, fiecare pacient a fost tratat cu cel puțin un antibiotic pentru prevenirea și combaterea riscului de infecții secundare.

În 80% dintre cazurile analizate, s-a optat pentru antibiotice cu spectru larg, categoria care exercită cea mai puternică presiune asupra diversității microbiene intestinale, atacând simultan numeroase specii de bacterii.

Metodologia cercetării a implicat o monitorizare riguroasă a alimentației a 173 de pacienți, analizând în total 9.419 mese. Pentru a evalua impactul dietetic asupra sănătății intestinale, echipa a colectat probe de fecale de la 158 dintre aceștia, construind astfel profiluri detaliate ale diversității microflorale.

Sistemul de colectare a datelor a fost integrat direct în procesul de servire a mâncării: la fiecare masă, pacientul completa un chestionar privind porțiile consumate, iar personalul din cantină furniza datele nutriționale precise pentru fiecare fel.

Această abordare a permis înregistrarea a peste 40.000 de alimente individuale.

Perioada de observație a acoperit o fereastră temporală specifică: 12 zile înainte de intervenție și 49 de zile după transplant, rezultând o medie de 128 de mese monitorizate per pacient.

Analiza datelor a relevat o corelație clară: pacienții care consumau o cantitate mai mare de dulciuri sau alte surse de zahăr în timpul cursului antibiotic prezentau un risc crescut de a suferi o scădere accentuată a diversității microbiene. În absența bacteriilor benefice, microorganismele agresive își extindeau teritoriul, înlocuind tulpinile originale. Printre cele mai grave consecințe aflate de cercetători a fost creșterea riscului de infectare cu Enterococcus faecium.

Există o corelație clară în datele analizate?

Conform concluziilor echipei, preluarea controlului asupra microflorei de către această bacterie expune pacienții supuși transplantului la complicații potențial fatale, inclusiv infecții sistemice care ating fluxul sanguin.

Cuantificarea impactului a arătat că pentru fiecare 100 de grame de zahăr ingerate în cele 48 de ore anterioare tratamentului, diversitatea alfa – indicatorul care măsoară varietatea speciilor bacteriene utile – scade cu încă 21%. Mai mult, studiul a demonstrat că combinația dintre alimentele bogate în zahăr și antibioticele cu spectru larg produce un efect sinergic negativ, amplificând dauna adusă ecosistemului intestinal.

Marcel van den Brink, președintele spitalului City of Hope din Los Angeles și unul dintre coautorii lucrării, a subliniat importanța acestor descoperiri pentru viitoarele protocoale terapeutice.

El a menționat că rezultatele „vor fi esențiale pentru dezvoltarea unor noi strategii de tratament pentru pacienții cu cancer și, potențial, pentru alte persoane care iau antibiotice”.

Van den Brink a insistat și pe aspectul practic al intervenției, afirmând că „aceste rezultate consolidează ideea că dieta exercită o puternică influență asupra microflorei și reprezintă una dintre cele mai practice modalități prin care spitalele pot favoriza recuperarea în timpul tratamentului”. El a atras atenția asupra faptului că multe băuturi și preparate obișnuite, cum ar fi shake-urile sau sucurile, conțin niveluri ridicate de zahăr, element care trebuie luat în calcul la prescrierea antibioticelor.

Pentru a susține sănătatea microbiotei, autorii recomandă ca pacienții să discute cu medicii pentru a asigura o selecție atentă a antibioticelor, alegând opțiuni la fel de eficiente pentru controlul infecțiilor, dar cu un impact redus asupra flori.

Astfel, gestionarea antibioticelor nu mai este privită doar ca o măsura de prevenție a rezistenței microbiene, ci ca un pilon fundamental al managementului holistic al sănătății intestinale.