Ce cauzează oboseala post-COVID?
Oboseala post-COVID, o problemă care afectează milioane de oameni la nivel global, a fost mult timp asociată cu inflamația cerebrală. Însă, o nouă cercetare finlandeză, publicată recent în prestigioasa revistă Journal of Neurology, răstoarnă această ipoteză.
Știri de ultimă oră
Anxietatea printre adolescenți: un semnal de alarmă pentru specialiști
Reducerea riscului de accident vascular cerebral: sfaturi și recomandări
NIAID primește un nou director: John Powers preia conducerea
Campus Medical Pediatric: Încep lucrările la noua clădire de la Marie CurieStudiul sugerează că dezechilibrul în regiunile emoționale ale creierului, și nu inflamația, ar putea fi responsabil pentru simptomele persistente.
Echipa de cercetători de la Universitatea din Turku a analizat imagini cerebrale ale trei grupuri de participanți: 14 persoane care se confruntă cu simptome de Long COVID, 11 indivizi sănătoși și 13 pacienți diagnosticați cu scleroză multiplă – o boală autoimună caracterizată de inflamație severă a sistemului nervos. Pentru a obține o imagine cât mai clară, cercetătorii au folosit tehnici avansate de imagistică, precum tomografia cu emisie de pozitroni (PET), rezonanța magnetică nucleară (RMN) și analize de sânge pentru a detecta eventuale semne de deteriorare neuronală.
Rezultatele au fost surprinzătoare. Spre deosebire de pacienții cu scleroză multiplă, cei cu Long COVID nu au prezentat niveluri semnificative de inflamație în substanța albă a creierului. Mai mult, markerii inflamatori din sânge nu au indicat diferențe notabile între pacienții cu Long COVID și voluntarii sănătoși. Aceste descoperiri sugerează că inflamația nu este un factor determinant în menținerea simptomelor pe termen lung.
Interesant este și faptul că momentul scanărilor a influențat rezultatele.
Cei evaluați în primele 16 luni de la infecția inițială au prezentat o ușoară creștere a activității inflamatorii, dar această activitate a dispărut aproape complet la pacienții cu o durată mai lungă a sindromului.
Ce se întâmplă cu adevărat în creierul celor afectați de Long COVID?
Laura Airas, coordonatoarea studiului, explică faptul că, în cazurile severe de Long COVID, pacienții care se confruntă cu anxietate, depresie și o scădere semnificativă a calității vieții, au prezentat o activitate celulară intensificată în hipocamp și amigdală.
Aceste structuri, parte a sistemului limbic, joacă un rol crucial în procesarea emoțiilor, gestionarea stresului și formarea memoriei pe termen scurt.
Descoperirile acestui studiu ar putea schimba radical modul în care abordăm tratamentul Long COVID. Până acum, multe protocoale terapeutice s-au concentrat pe combaterea inflamației cerebrale cu medicamente antiinflamatoare, fără a avea rezultate pe termen lung.
Noua cercetare sugerează că o abordare mai eficientă ar putea fi orientată spre reglarea centrelor emoționale ale creierului. Intervenții psihologice, tehnici de reducere a stresului și programe de reabilitare cognitivă ar putea aduce beneficii semnificative pacienților afectați de oboseala cronică post-COVID.
În loc să ne concentrăm exclusiv pe inflamație, este esențial să înțelegem impactul emoțional și psihologic al Long COVID.
O abordare holistică, care combină tratamente medicale cu suport psihologic și reabilitare cognitivă, ar putea fi cheia pentru a ajuta pacienții să își recapete calitatea vieții.