Pediatrul Marie Curie: sfaturi pentru părinți despre gripă în iarnă

De ce evităm UPU pentru probleme minore?

Iarna aduce cu ea o creștere semnificativă a afecțiunilor respiratorii virale, transformând saloanele de gardă ale secțiilor de pediatrie în locuri aglomerate.

Știri de ultimă oră

Dr. Raj Dwivedi: Cele 9 lucruri esențiale despre Alzheimer că pacienții și familiile trebuie să le știeSurvodutide, medicamentul dual GIP/GLP‑1, aduce pierderi de greutate modeste și abandoni înmulțițiFDA aprobă Camzyos pentru copiii cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivăO nouă tipă de celule din inimă ar putea ghida formarea vaselor de sânge

Mulți părinți, îngrijorați de febra sau de manifestările minore ale unei răceală, tind să se îndrepte direct către Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), considerând orice episod febril o situație critică.

Totuși, specialiștii de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” insistă asupra faptului că nu fiecare temperatură ridicată necesită intervenția imediată a sistemului de urgență.

Oana Mocanu, medic pediatru în cadrul acestei instituții, a atras atenția publicului larg prin intermediul rețelei sociale Facebook, ilustrând o situație tipică din sezonul rece.

Ea a descris cazul unei fetițe în vârstă de șapte ani, adusă la UPU din cauza durerilor de cap și a senzației neplăcute de usturime în zona nazală.

Deși copilul părea vesel și avea o stare generală bună, discuția cu tatăl său a evidențiat un comportament frecvent: părinții ajung la spital chiar și atunci când simptomele nu sugerează, cel puțin la debut, o urgență medicală reală, conform relatării publicației Adevărul.

Care este durata naturală a acestor afecțiuni?

Perspectiva medicală clarifică durata naturală a acestor afecțiuni. O viroză respiratorie obișnuită se prelungește, în medie, pe parcursul a aproximativ o săptămână. Intensitatea simptomelor tinde să atingă apogeul în a doua sau a treia zi de la debut, moment după care recuperarea pacientului se desfășoară gradual. Este esențial de înțeles că tratamentele utilizate în această perioadă au un rol exclusiv simptomatic; ele ajută la ameliorarea disconfortului, dar nu elimină virusul din organism și nu opresc evoluția bolii.

Printre măsurile de suport recomandate se numără hidratarea constantă, toaleta nazală și administrarea antitermicelor doar atunci când acestea sunt indicate clinic.

Un subiect care generează frecvent anxietate printre părinți este recidiva febrei după ce efectul antitermicului se diminuează. Explicația este simplă: acțiunea medicamentului este temporară, iar temperatura corpului poate urca din nou odată ce efectul terapeutic dispare.

Mai mult, valoarea numerică a temperaturii nu este, singură, un indicator al gravității infecției.

Medicul Oana Mocanu subliniază că există cazuri de viroze care declanșează febră de 40°C sau chiar mai mare, în timp ce anumite infecții bacteriene pot evolua cu valori termice mai reduse și la intervale mai lungi de timp.

Așadar, focalizarea excesivă asupra cifrei de pe termometru poate fi o greșeală.

Aspectul crucial pe care părinții îl trebuie să îl monitorizeze este starea generală a copilului, nu doar temperatura.

Rămâne conștient și se hidratează corespunzător?

Dacă micuțul rămâne conștient, se hidratează corespunzător, urinăază normal, Pediatrul explică că, adesea, boala debutează doar cu febra, iar simptomele și semnele specifice care permit stabilirea unui diagnostic precis apar progresiv, de pe o zi pe alta.

În prima zi, este foarte probabil ca examenul clinic să nu dezvăluie elemente definitorii. În astfel de circumstanțe, primul pas rațional este contactarea medicului de familie sau a pediatrului curant. Dacă starea generală este satisfăcătoare, vizita poate fi programată în următoarele două sau trei zile, când tabloul clinic va fi mai clar.

În absența accesului la medicul de familie, telemedicina reprezintă o alternativă temporară validă.

Evitarea UPU pentru probleme minore are și un aspect practic important. În sezonul virozelor, aglomerația din aceste unități poate implica ore întregi de așteptare, la care se adaugă timpul necesar consultației și investigațiilor suplimentare.

Astfel, un copil cu o afecțiune minoră riscă să petreacă „jumatate de zi în spital”, conform estimării medicului.

Acest factor logistic, combinat cu riscul expunerii la alte agenți patogeni în sala de așteptare, constituie un alt motiv puternic pentru care părinții ar trebui să evite, pe cât posibil, prezentarea la UPU atunci când nu este vorba despre o urgență reală.