Rujeola poate provoca forme severe la adulți, cu ficatul afectat în 63% din cazuri din România

Ce se întâmplă cu epidemica de rujeole în Franța din 2010-2011?

Infecția cu virusul rujeolei nu se mai limitează exclusiv la vârstnicii copilariei, conform dovezilor epidemiologice recente care subliniază gravitatea consecințelor clinice la persoanele adulte.

Știri de ultimă oră

Un singur gen declanșează răspunsuri cellulare diferite la cancerGlicemie stabilă nu înseamnă neapărat viață mai bună pentru diabeticiboala care provoacă dureri la picioare și este adesea confundată cu obezitateaMicrobiomul intestinal semnalează diabetul de tip 2 cu ani înainte de diagnostic

Analiza detaliată a valului epidemic din România, cuprins între anii 2023 și 2024, relevă o diferență alarmantă în profilul complicațiilor, unde adulții au demonstrat o sensibilitate crescută la afectarea organelor vitale, în special a ficatului.

Studiul publicat de specialiștii români în revista MDPI evidențiază că modificările hepatice au fost observate la 63% din pacienții adulți, o cifră considerabil mai mare decât procentul de 34% înregistrat în rândul copiilor.

Această discrepanță devine și mai pronunțată când ne referim la intensitatea leziunilor celulare; citoliza moderată sau severă a fost prezentă la 34,9% din adulții analizați, în timp ce la categoria pediatrică, incidența a fost de doar 1,9%, diferență care a atins pragul semnificației statistice.

De asemenea, scăderea numărului de trombocite, cunoscută ca trombocitopenie, s-a manifestat cu o frecvență mult mai ridicată la grupa de vârstă superioară, consolidând ideea că evoluția bolii la adult poate fi complexă și periculoasă, depășind simptomele clasice de febră și exantem.

Contextul românesc nu izolează fenomenul, ci se înscrie într-o tendință europeană largă. Datele colectate din Franța și Grecia confirmă existența unui risc real de pneumonie, pneumonită și disfuncție hepatică la adulții internați cu diagnostic de rujeolă. În Grecia, un studiu retrospectiv care a examinat 93 de pacienți confirmați pozitiv, majoritatea tineri și anterior sănătoși, spitalizați în perioada 2017-2019, a scos în evidență o rată îngrijorătoare de complicații.

Aproximativ 80,6% dintre acești pacienți au prezentat afectare hepatică, iar 46,2% au dezvoltat pneumonită.

Profilul imunologic al acestor pacienți era heterogen: 12 persoane declarau lipsa oricărei vaccinări, statutul era necunoscut pentru 56, iar 25 primiseră o singură doză din schema completă.

Printre cazurile particulare s-au numărat patru femei însărcinate, dintre care una a suferit un avort spontan.

Un deces a fost înregistrat la un pacient care a dezvoltat sindrom de detresă respiratorie acută și o embolie pulmonară de mare severitate, subliniind potențialul fatal al infecției chiar și la tineri.

Situația din Franța, referitoare la epidemia din 2010-2011, oferă un altghiun de perspectivă asupra gravității afecțiunii la adult. Analiza a 460 de adulți spitalizați a arătat că aproximativ o treime au suferit de pneumonie, în timp ce două treimi au avut valori crescute ale transaminazelor serice, indicator al stresului hepatic.

Un pacient a decedat în urma complicațiilor pulmonare. În paralel, o cohortă de 36 de pacienți internați în secția de terapie intensivă a fost supusă unei analize separate. Jumiătate dintre ei au ajuns în ATI din cauza insuficienței respiratorii, iar 11 au necesitat suport prin ventilație mecanică.

Cine este Robert Bednarczyk, profesor de sănătate globală la Emory?

Istoricul de vaccinare a fost clar documentat pentru 26 dintre acești pacienți, nimeni dintre ei nefiind imunizat cu două doze, ceea ce sugerează o protecție incompletă.

În Statele Unite, tendința recentă indică o creștere a cazurilor la persoanele cu vârsta peste 20 de ani. În anul 2026, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a raportat că 37% din cazurile confirmate de rujeolă au fost înregistrate la adulți.

Până la data de 11 septembrie, 144 de adulți fusese spitalizați, comparativ cu 123 de copii, o inversare a raportului tradițional. Autoritățile americane menționează că datele naționale pot întârzia față de rapoartele locale din state, dar trendul este clar. Experți de renume, cum ar fi prof.

dr. Gregory Poland, președintele Atria Research and Global Health Institute din New York, subliniază erorile de percepție curente.

„Rujeola nu este doar o boală pediatrică”, a afirmat acesta pentru Medscape Medical News, insistând pe necesitatea unei vigilente sporite la populația adultă.

Robert Bednarczyk, profesor asociat de sănătate globală la Universitatea Emory, explică mecanismele din spatele acestui risc crescut. El notează că atât copiii foarte mici, cât și adulții cu vârsta de peste 20 de ani se află în zona de maximă vulnerabilitate, deși motivele diferă.

La adulți, complicațiile frecvente includ pneumonita și encefalita. O parte din această susceptibilitate provine din generațiile care au beneficiat de scheme de vaccinare incomplete sau au ratat dozele esențiale.

Bednarczyk și colegii săi au estimat că scăderea ratelor de imunizare ar putea duce la o creștere a proporției de copii și adolescenți susceptibili, de la 13,5% la 21,4%.

Pe măsură ce acești indivizi îmbătrânesc, se formează o cohortă de adulți neprotejați. Totuși, factori precum anul nașterii și istoricul de circulație virală joacă un rol crucial.

În SUA, persoanele născute înainte de 1957 sunt considerate imune în general, datorită expunerii naturale frecvente la virus în copilărie, înainte de introducerea vaccinului.

William Schaffner, profesor de boli infecțioase la Vanderbilt University și purtător de cuvânt al Societății Americane de Boli Infecțioase, atrage atenția asupra disparităților locale. El sugerează că problema poate fi concentrată în comunitățile cu rate scăzute de vaccinare, unde adulții tineri au crescut fără o protecție adecvată. Deși vaccinarea reduce drastic riscul, ea nu oferă o barieră absolută. Conform datelor citate de specialiști, o singură doză asigură o protecție de 93%, iar două doze ridică acest nivel la aproximativ 97%. Chiar și la persoanele vaccinate, infecția poate apărea, dar evoluția este adesea mai blândă. Un aspect critic menționat de Gregory Poland este absența unui tratament antiviral specific: „Nu avem un remediu direct, iar boala poate fi extrem de severă”.

Pentru adulții care nu își cunosc statutul imunitar, recomandarea principală este verificarea riguroasă a istoricului de vaccinare, mai ales în perioadele de focare epidemice. Lipsa documentelor sau incertitudinea privind dozele primite necesită consultarea unui medic pentru stabilirea conduitei terapeutice. Vaccinul ROR fiind un preparat viu atenuat, există contraindicații specifice, inclusiv sarcina și formele severe de imunodepresie. Persoanele care urmează terapii oncologice sau imunosupresoare trebuie evaluate individual, deoarece vaccinarea poate fi inadecvată în anumite contexte.