Adevărul despre bolile de inimă: De ce nu apar niciodată pe neașteptate după 50 de ani

Prevenția începe din copilărie!

Inima nu se strică peste noapte la jumătatea vieții. Această idee greșită, conform căreia afecțiunile cardiace lovesc brusc persoanele de peste cincizeci de ani, trebuie abandonată definitiv.

Știri de ultimă oră

Medicamentele GLP-1, risc de carențe nutriționale la copiiModificarea: Renunțarea la alimentele ultraprocesate poate ameliora simptomele depresieiCercetătorii au făcut o hartă detaliată a creierului la Alzheimer, celulă cu celulăMai mult somn REM, mai puținărizic de 83 de boli

Realitatea medicală este mult mai nuanțată: riscurile care duc la problemele de inimă se construiesc treptat, în decursul a zeci de ani.

John Deanfield, o autoritate recunoscută la nivel global în domeniul cardiologiei, susține ferm că prevenția trebuie să devină o prioritate încă din fragedă pruncie.

Acest expert britanic, care ocupă catedra de cardiologie la University College London și conduce Institutul Național pentru Cercetarea Rezultatelor Cardiovasculare (NICOR), a explicat într-un interviu exclusiv pentru DC Medical de ce mediul familial, educația și contextul social în care cresc copiii joacă un rol crucial în sănătatea lor viitoare.

Activitatea academică și clinică a profesorului John Eric Deanfield se axează pe prevenția pe termen lung a bolilor cardiovasculare și pe detectarea precoce a factorilor de risc. Scopul său este de a demonstra că acțiunile întreprinse din timp pentru protejarea arterelor pot modifica radical cursul sănătății, reducând probabilitatea apariției unor afecțiuni grave. El atrage atenția asupra faptului că bolile cardiovasculare nu sunt evenimente izolate sau surprinzătoare, ci rezultatul acumulării a numeroși factori de-a lungul existenței.

Din acest motiv, așteptarea ca primele semne ale unei boli să apară pentru a începe prevenția este o strategie greșită.

Care sunt riscurile și moștenirea invizibilă?

Perspectiva tradițională, care vede boala ca pe un eveniment ce se manifestă abia la vârsta maturității sau a bătrânilor, trebuie schimbată din temelii.

Datele științifice colectate în ultimele decenii confirmă clar că afecțiunile inimii sunt determinate de o rețea complexă de factori de risc și de comportamente specifice populației. Acești factori își pun amprenta încă din primele etape ale dezvoltării umane.

Profesorul subliniază că procesul poate debuta chiar de la naștere, iar posibilitatea de a preveni o boală cardiovasculară depinde de intervenția timpurie și de beneficiile cumulative obținute prin modificarea progresivă a factorilor de risc de-a lungul unor perioade lungi. Nu vorbim despre o soluție magică instantanee, ci despre o strategie cumulativă pe termen lung.

Pentru a ilustra acest concept, Prof. dr.

John Deanfield apelează la o metaforă financiară simplă, dar extrem de elocventă. El compară îngrijirea arterelor cu o investiție într-un cont personal de economii.

Nimeni nu ar considera rațional să înceapă să-și constituie fondul de pensie abia la 64 de ani, sperând că suma acumulată va fi brusc suficientă pentru confortul bătrâneții. În mod similar, în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară, investiția trebuie începută dintr-o vârstă mult mai fragedă.

Cum funcționează metafora contului de economii?

Trebuie să ne privim corpul ca pe un activ pe care îl hrănim constant, nu ca pe o simplă mașină pe care o reparăm doar atunci când cedează.

Rolul părinților și al sistemului școlar este, așadar, fundamental. Prevenția nu se limitează la vizitele medicale, ci se extinde asupra modului în care familiile și școlile modelează obiceiurile care ne vor însoți toată viața.

Profesorul se întreabă cum putem structura această prevenție pentru a o face atractivă atât pentru publicul larg, cât și pentru guverne sau sistemele de sănătate. Este nevoie de o colaborare strânsă între toți actorii implicați.

Pentru părinți, mesajul este direct: sănătatea copiilor reprezintă cel mai prețios atu pe care îl pot oferi viitorului.

Implicarea tinerilor în adoptarea unor comportamente sănătoase este o investiție esențială.

Ce rol au școala și familia în sănătate?

Nu trebuie să ne concentrăm exclusiv pe identificarea factorilor de risc sau pe diagnosticarea cazurilor individuale. Procesul nu este unul binar, de tipul „totul sau nimic”, ci o adaptare continuă a stilului de viață.

Un exemplu emblematic al unei amenințări moderne este obezitatea. Prof. dr. Deanfield o descrie drept una dintre cele mai mari provocări actuale pentru sănătatea publică, o problemă amplificată semnificativ în ultimele decenii care pune în pericol viitorul medical al populației.

Strategia corectă nu înseamnă doar tratarea adulților care se confruntă deja cu un surplus ponderal sever, ci o intervenție mult mai timpurie, menită să prevină instalarea acestei stări. Modul în care adulții vorbesc despre greutate, alimentație și stil de viață are un impact covârșitor.

Această temă nu trebuie tratată prin prisma pedepsei sau a sancționării individului pentru un comportament considerat greșit. Abordarea rigidă de tip „totul sau nimic” s-a dovedit ineficace.

În schimb, trebuie să transmitem ideea că un stil de viață sănătos nu previne doar problemele viitoare – pe care tinerii nu le percep mereu cu aceeași acuitate –, ci îmbunătățește calitatea vieții chiar din prezent, favorizând o dezvoltare armonioasă.

Școala dispune de un potențial uriaș în a schimba radical modul în care copiii se raportează la alimentație, iar mediul înconjurător trebuie adaptat în consecință.