Analiza care poate salva viața: de ce trebuie făcută cel puțin o dată

Cum se controlează tensiunea arterială?

Procesele care duc la boala inimii se pot desfășura ani de-a rândul fără a declanșa semne clare, iar mai mulți factori de risc rămân neobservați până la o etapă avansată. Din acest motiv, supravegherea stării cardiovasculare ar trebui inițiată încă din tinerețe, prin controlul tensiunii arteriale și prin realizarea unor analize de sânge esențiale.

Știri de ultimă oră

Un nou tratament țintește depozitele de amiloid în boala AlzheimerDouă substanțe chimice legate de cancerul mamar agresivProteina cerebrală țintă pentru tulburările MEF2CCum se alege tratamentul inițial pentru cancerul mamar HER2-pozitiv

Profesorul universitar, doctorul Florin Mitu, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic de Recuperare din Iași și cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T.

Popa, a detaliat, într-un interviu pentru Newsweek România, ce tipuri de investigații ajută la identificarea riscului de afecțiuni ale inimii și de ce prevenția timpurie este esențială.

Printre verificările propuse se regăsesc măsurarea tensiunii arteriale, analiza lipidelor și determinarea lipoproteinei (a), un test capabil să furnizeze date despre predispoziția ereditară la anumite afecțiuni ale vaselor de sânge.

Ce arată bilanțul lipidic și colesterolul?

Un prim pas în evaluarea riscului cardiovascular constă în supravegherea constantă a tensiunii arteriale. Potrivit medicului Florin Mitu, această verificare este crucială și pentru tineri, mai ales când există istoric de presiune crescută în familie. „În primul rând, trebuie să-și verifice tensiunea arterială chiar începând cu 20 de ani, pentru că sunt persoane care au acești factori de risc, au în familie părinți cu hipertensiune arterială sau bunici și atunci riscul de a dezvolta procesul aterosclerotic și inclusiv apariția hipertensiunii este foarte mare”, explică profesorul.

Ateroscleroza este mecanismul prin care grăsimile și alte substanțe se depun pe pereții vaselor, provocând îngustarea lor și dificultăți în circulația sângelui. Evoluția poate fi lungă, iar identificarea factorilor de risc permite o evaluare timpurie a stării de sănătate.

O altă investigație cheie este analiza lipidelor, care măsoară cantitățile de colesterol și trigliceride din sânge. Rezultatele ajută la identificarea unor dezechilibre care favorizează apariția bolilor inimii. Medicul atrage atenția în special asupra hipercolesterolemiei familiale, o afecțiune cu transmitere genetică ce poate determina valori foarte mari ale colesterolului. Persoanele cu această problemă pot avea un risc crescut de evenimente cardiovasculare, chiar dacă sunt tinere și nu prezintă simptome.

„Bilanțul lipidic este foarte important, pentru că sunt boli cu transmitere genetică, cum ar fi hipercolesterolemia familială, în care există creșterea lipidelor și, mai ales, a lipidelor aterogene, al colesterolului, la valori foarte mari. Aceste persoane au un risc foarte mare de evenimente, de aceea trebuie să cunoască aceste lucruri”, afirmă cardiologul.

Istoricul familial și rezultatele analizelor de sânge sunt, astfel, elemente importante în evaluarea riscului. Detectarea valorilor crescute ale colesterolului poate permite stabilirea măsurilor necesare înainte de apariția unor complicații.

De ce lipoproteina (a) merită analizată?

Pe lângă colesterol și trigliceride, medicul recomandă și determinarea lipoproteinei (a), cunoscută și ca Lp (a).

Este vorba despre o particulă din sânge al cărei nivel este influențat în mare măsură de moștenirea genetică și care poate contribui la creșterea riscului de boli cardiovasculare.

Profesorul universitar, doctorul Florin Mitu subliniază că această analiză ar trebui efectuată cel puțin o dată de fiecare persoană.

„În prezent, se recomandă și alte analize, cum ar fi dozarea lipoproteinei (a), care îți arată un pic riscul genetic pe care îl ai și de aceea orice persoană, o dată în viață, trebuie să-și facă această analiză”, explică medicul.

Specialistul atrage atenția și asupra importanței valorilor obținute. În cazul unui rezultat care depășește pragul menționat, este necesară o evaluare de specialitate. „Dacă depășește 50 mg pe decilitru, trebuie să meargă la o evaluare cardiologică obligatorie”, avertizează profesorul universitar, doctorul Florin Mitu.

Cum crește grăsimea abdominală riscul?

Nivelul Lp (a) este determinat în principal genetic și nu este influențat semnificativ de alimentație sau de activitatea fizică. De aceea, rezultatul trebuie interpretat în contextul celorlalți factori de risc și al istoricului medical, împreună cu un medic.

Greutatea corporală și, în special, acumularea de grăsime în zona abdomenului reprezintă alte aspecte care trebuie urmărite în evaluarea sănătății cardiovasculare. Potrivit cardiologului, persoanele cu indice de masă corporală crescut și cu obezitate abdominală pot avea un risc mai mare de diabet zaharat și de alte afecțiuni metabolice care favorizează dezvoltarea aterosclerozei.

„De asemenea, trebuie să-și controleze greutatea cu mare atenție”, subliniază cardiologul. Medicul explică legătura dintre obezitatea abdominală, inflamație și modificările care pot afecta vasele de sânge.

„Deci, orice persoană cu greutate crescută și cu un indice de masă corporală crescut și, mai ales, cu obezitate de tip abdominal, deci cu circumferința taliei crescută, are un risc mare de boli metabolice, diabet zaharat. Și, bineînțeles, de aici pornesc celelalte modificări aterosclerotice, pentru că această obezitate de tip visceral favorizează inflamația, cresc și citokinele proinflamatorii și de aici pornește procesul aterosclerotic”, explică profesorul universitar, doctorul Florin Mitu.

Câtă mișcare e recomandată pentru inimă?

Grăsimea viscerală, acumulată în jurul organelor interne, este asociată cu inflamația și cu dezechilibre metabolice. Din acest motiv, evaluarea riscului nu se rezumă la greutatea corporală, ci poate include și măsurarea circumferinței taliei, verificarea tensiunii arteriale și efectuarea analizelor recomandate de medic.

Activitatea fizică regulată are un rol important în prevenirea bolilor inimii. Medicul recomandă includerea mișcării în programul zilnic, chiar și sub forma unor activități moderate.

„Și, desigur, este foarte important să facă mișcare, cum spuneam și mai devreme, zilnic, dacă se poate, măcar 30 de minute de activitate fizică moderată”, recomandă medicul. De asemenea, recomandările menționate de specialist prevăd aproximativ 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână.

„Ghidurile recomandă cam 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată, dacă se poate face și un sport, cu atât mai bine”, precizează profesorul universitar, doctorul Florin Mitu. Persoanele cu afecțiuni cunoscute sau care au avut o perioadă îndelungată de sedentarism pot solicita sfatul medicului înainte de a începe un program de exerciții solicitant.

Cum ajută alimentația și somnul inima?

Prevenția cardiovasculară presupune și adoptarea unor obiceiuri sănătoase pe termen lung. Pe lângă mișcare și monitorizarea factorilor de risc, alimentația echilibrată și odihna suficientă contribuie la menținerea sănătății metabolice și cardiovasculare.

Profesorul universitar, doctorul Florin Mitu recomandă un model alimentar în care să predomine legumele și fructele, alături de semințe și alte produse asociate dietei mediteraneene.

„Și să respecte toate celelalte principii pe care le-am menționat, apropo de somn, apropo de dietă, iar aici să predomine cât mai multe legume, fructe, dieta de tip mediteraneean, semințe și produse care ne scad riscul cardiovascular”, recomandă cardiologul.

Dieta mediteraneeană include legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, precum și surse de grăsimi nesaturate, cum este uleiul de măsline.

Prin urmare, verificarea periodică a tensiunii arteriale, evaluarea colesterolului și determinarea lipoproteinei (a) pot oferi informații importante despre riscul cardiovascular. Aceste investigații, alături de controlul greutății, activitatea fizică, alimentația echilibrată și somnul suficient, fac parte din măsurile de prevenție recomandate pentru protejarea sănătății inimii.