Care este cauza AVC lacunar și cum se tratează!
Un studiu recent publicat în revista Circulation a scos la iveală o cauză necunoscută până acum a accidentelor vasculare cerebrale (AVC) lacunare, care ar putea explica de ce aspirina și alte medicamente anticoagulante nu sunt eficiente în prevenirea acestor episoade la un număr semnificativ de pacienți. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Edinburgh, această descoperire ar putea schimba fundamental abordarea terapeutică a acestei afecțiuni.
Știri de ultimă oră
Anxietatea printre adolescenți: un semnal de alarmă pentru specialiști
Reducerea riscului de accident vascular cerebral: sfaturi și recomandări
NIAID primește un nou director: John Powers preia conducerea
Campus Medical Pediatric: Încep lucrările la noua clădire de la Marie CurieAproximativ 25% din cazurile de AVC sunt de tip lacunar, ceea ce înseamnă că aproximativ 35.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu această condiție în Marea Britanie. La nivel global, accidentele vasculare lacunare reprezintă un sfert din totalul cazurilor de AVC.
Până în prezent, s-a considerat că aceste episoade sunt cauzate de acumularea de depozite adipoase care blochează arterele mici din creier, însă noul studiu infirmă această teorie.
Cercetătorii au monitorizat 229 de pacienți prin scanări cerebrale și teste cognitive detaliate și au descoperit că lărgirea nefirească a arterelor cerebrale este un indicator cheie al riscului de accident vascular lacunar. Persoanele care prezintă această lărgire arterială au un risc de patru ori mai mare să sufere un AVC lacunar. Acest fenomen este un simptom direct al bolii vaselor mici (Small Vessel Disease).
Care este adevărata cauză a accidentelor vasculare cerebrale lacunare?
Problema nu este un blocaj fizic, ci o degenerare a structurii vaselor de sânge.
Vasele de sânge se degradează și își pierd integritatea structurală, ducând la leziuni din cauza deteriorării microvasculare, nu din cauza unui tromb (cheag). Din acest motiv, tratamentele preventive standard, precum aspirina, care vizează prevenirea cheagurilor de sânge, nu sunt eficiente în prevenirea AVC-ului lacunar.
„Trebuie să dezvoltăm terapii noi care să vizeze daunele microvasculare, în loc să ne limităm la prevenirea cheagurilor”, afirmă prof.
Joanna Wardlaw, coordonatoarea studiului. Abordarea terapeutică trebuie să se schimbe radical, ținând cont de factorii de risc majori, precum hipertensiunea, fumatul și diabetul. Recunoașterea acestei distincții este crucială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenire și tratare a AVC-ului lacunar.
