„Încercăm să valorificăm acest mecanism natural pentru a crea o terapie
Bătăile inimii, un ritm vital pentru viață, s-ar putea dovedi a fi și un scut eficient împotriva cancerului. Un studiu recent a dezvăluit că forța mecanică generată de fiecare contracție cardiacă poate inhiba dezvoltarea celulelor canceroase, oferind o explicație posibilă pentru raritatea cancerului primar la nivelul inimii – mai puțin de două cazuri la 100.000 de persoane anual.
Știri de ultimă oră
Schimbări în corp după 50 de ani: Ghid pentru o viață sănătoasă
Ecografia abdominală: Ce semnale de alarmă nu trebuie ignorate
O nouă speranță pentru pacienții cu boli pulmonare: Celule stem livrate direct în plămâni
Test rapid pentru Tuberculoză: Diagnostic în 30 de minute, direct la pacientCum funcționează acest mecanism de protecție?
Secretul pare să rezide într-o proteină numită Nesprin-2, prezentă în membrana externă a nucleului celular. Deși era deja cunoscută pentru rolul său în detectarea solicitărilor mecanice, cercetătorii au descoperit acum că Nesprin-2 poate „simți” bătăile inimii și, implicit, poate bloca multiplicarea celulelor canceroase. Publicat în prestigioasa revistă Science, studiul deschide noi perspective pentru dezvoltarea unor terapii inovatoare.
„Încercăm să valorificăm acest mecanism natural pentru a crea o terapie mecanică împotriva cancerului”, a declarat Serena Zacchigna, autoarea principală a studiului și cercetător la International Centre for Genetic Engineering and Biotechnology din Italia.
O nouă abordare terapeutică: reproducerea ritmului cardiac
Echipa de cercetare lucrează la dezvoltarea unor benzi speciale, care ar putea fi aplicate pe tumorile de la nivelul pielii, simulând forța generată de bătăile inimii. Această abordare este testată în special pentru cancerele de piele metastatice, deoarece acestea au o predispoziție mai mare de a se răspândi la inimă.
Influența epigenetică și rolul Nesprin-2
Atât cancerul cardiac primar, cât și cel secundar sunt considerate afecțiuni rare, iar motivul a rămas un mister pentru mult timp. Știa deja că solicitarea mecanică produsă de bătăile inimii limitează regenerarea țesutului cardiac. Pornind de la această observație, cercetătorii au investigat dacă același mecanism ar putea inhiba și dezvoltarea tumorilor. Experimentele pe șoareci au confirmat această ipoteză: celulele de cancer pulmonar implantate în inimile șoarecilor cu bătăi cardiace normale au avut o creștere limitată, în timp ce în inimile inactive, celulele tumorale s-au multiplicat rapid. Teste similare pe țesut cardiac de șobolan, cultivate în laborator, au oferit rezultate identice.
Influența epigenetică și rolul Nesprin-2
Pentru a înțelege mecanismul molecular implicat, cercetătorii au analizat probe de la pacienți cu cancer pulmonar, colorectal sau cutanat extins la inimă și alte organe. Aceștia s-au concentrat pe modificările epigenetice – schimbări care controlează activitatea genelor. Au descoperit că anumite marcaje epigenetice sunt asociate cu dezvoltarea tumorilor și că bătăile inimii pot reduce aceste semnale. În acest context, Nesprin-2 s-a dovedit a fi esențială: dezactivarea acestei proteine a dus la o creștere accelerată a celulelor canceroase, chiar și în țesut cardiac activ.
Aceste rezultate reprezintă o premieră, demonstrând că forțele mecanice externe pot influența direct evoluția cancerului. Mai mult, mecanismul pare să fie valabil pentru mai multe tipuri de cancer, conform Live Science. Julie Phillippi, de la University of Pittsburgh, care nu a fost implicată în studiu, consideră că această descoperire este deosebit de importantă și ar putea contribui chiar la dezvoltarea unor metode de regenerare a țesutului cardiac.
Deși ideea stimulării mecanice ca tratament este promițătoare, cercetătorii subliniază necesitatea unei înțelegeri mai profunde a modului în care țesuturile din jurul tumorilor percep aceste forțe. Echipa speră să înceapă teste clinice în aproximativ patru ani, după dezvoltarea unor prototipuri sigure pentru utilizare umană. O provocare majoră este să se asigure că această metodă nu favorizează, din contră, răspândirea cancerului. „Ne temem că, prin comprimarea tumorii, am putea stimula diseminarea celulelor canceroase”, a avertizat Zacchigna. O altă direcție de cercetare este dezvoltarea unor medicamente care să imite efectele epigenetice ale bătăilor inimii, fără a fi nevoie de stimulare mecanică.