Autopalparea sânilor: cum se face corect și ce modificări nu trebuie ignorate

De ce este importantă autopalparea și cu ce frecvență trebuie să o facem?

Autopalparea sânilor: cum se face corect și ce modificări nu trebuie ignorate

Știri de ultimă oră

Vitamina D în sezonul rece: cine are nevoie de suplimente și cum le alegi corectUn compus vegetal promite o nouă speranță în tratamentul artritei reumatoideTratamentul oral care vindecă rapid hepatitaCeaiul care protejează inima și cel pe care trebuie să-l eviți

În cadrul campaniei de sensibilizare realizate în Lună Internațională a Conștientizării Cancerului de Sân, am discutat cu doctora Andra URSU, specialistă în radiologie și imagistică medicală, cu expertiză aprofundată în senologie imagistică, pentru a elabora un ghid practic destinat platformei OncoTIM. ro. Acest material are ca scop educarea privind sănătatea sânilor, în conformitate cu datele oficiale din raportul GLOBOCAN din iulie 2026, care confirmă că cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată la nivel mondial, inclusiv în România.

Femeile trebuie să înțeleagă că cunoașterea propriului corp este esențială: trebuie să știm cum arată și cum se simt sânii în stare normală la palpă, deoarece această familiarizare ne permite să detectăm mai repede orice deviație și să solicităm o evaluare senologică în momentul opportun.

Deși autopalparea nu poate confirma sau infirma un diagnostic de cancer mamar, ea joacă un rol crucial în conștientizarea corporală, ajutându-ne să observăm schimbări și să actionăm atunci când este necesar.

Este important să înțelegem de ce autopalparea are valoare și cu ce frecvență ar trebui să o practicăm. Sânii nu au o consistență uniformă la toate femeile; structura lor variază în funcție de vârstă, fază a ciclului menstrual, existența unei sarcini, perioada de alăptare sau stare de menopauză.

Tesutul mamar este format din țesut glandular, care este sensibil la fluctuațiile hormonale, și tesut adipos. La palpă, țesutul glandular poate se simți mai dur și nodular, în timp ce cel adipos este de obicei mai moale. Scopul autopalpării lunare nu este diagnosticul, ci familiarizarea cu aspectul și consistența obișnuită a sânilor, astfel încât orice modificare nou-apărută să devină ușor de recunoscut.

Totuși, este esențial să înțelegem că autopalparea nu înlocuiește investigațiile imagistice recomandate în funcție de vârstă și risc individual.

Nu există o regulă unică aplicabilă tuturor, dar înainte de menopauză se indică efectuarea acesteia în perioada postmenstruală, când influențele hormonale sunt minimă și sânii sunt mai puțin sensibilă, într-o zi fixă a lunii, pentru a asigura comparabilitatea dintre luni și pentru a facilita amintirea. După menopauză, deși nu mai există variații hormonale semnificative, păstrarea unei zile fixe rămâne utilă pentru consistență și amintire.

Ce schimbări nu trebuie ignorate la autopalparea sânilor?

Pentru a realiza corect autopalparea, aceasta poate fi efectuată atât în poziție în picioare (de exemplu sub dus), cât și culcată, mai ales în cazul sânoilor voluminoase. Este esențial să examinăm ambii sâni și zonele axilare cu atenție metodică. Procesul începe cu o inspețiune visuală în oglindă, verificând absența de modificări noi în formă, dimensiune, aspectul pielii sau al mameloanelor.

Palparea se face folosind părțile plane ale degetelor (nu vârfurile), fără a strânge tesutul între degete, deoarece această tehnică poate altera percepcția consistenței și masca prezența unui nodul.

Mișcările trebuie să fie circulare, de la periferia spre mamelon, ranging de superficiale la profunde, asigurându-ne că acoperim toată suprafața sânului, inclusiv zona spatele mamelonelor, și verificând absența secreției.

La fel de important este examinarea bilaterală a zonei axilare, aplicând aceeași tehnică. Se recomandă alternarea mânilor: una susține sânul, iar cealaltă efectuează palparea cu cele patru degete apropiate.

Unele schimbări nu trebuie ignorate, deoarece pot indica nevoia de consult medical rapid.

Nu orice nod palpable sau secreție mamelonoară sanguinolentă înseamnă cancer, deoarece există numeroase cauze benigne.

Totuși, semnele următoare necesită evaluare senologică fără întârziere: apariția unui nod nou la nivelul sânului sau axilei, mai ales dacă este dur, fixat sau nedureros; modificare nouă a formei sau dimensiunii sânului; alterări ale pielii precum retrație, îngroșare sau aspectul tipic „coajă de portocală”; modificări ale mamelonului precum aplatizare sau retrație nouă, leziune persistentă sau aspect neobișnuit; secreții mamelonoare de culoare roșie, maro, sanguinolente sau transparente, care apar spontan și mai ales la un singur sân; precum și roșeață, căldură locală, umflare sau întărirea țesutului mamar.

În cazul detectării oricare modificare mamară nouă, specialistul la care ne adresăm este senologul – un medic radiolog cu competență în senologie imagistică. Alegerea investigației imagistice potrivite nu este standardă, ci trebuie individualizată în funcție de factori de risc și vârstă. Orice modificare nouă trebuie evaluată imagistic, chiar dacă o mamografie sau ecografie anterioară a fost normală. Evaluarea completă ar trebui să includă o anamneză detaliată, evaluarea personalizată a riscului de cancer de sân, examen clinic și investigații imagistice precum ecografia mamară (recomandată de la 40 de ani).

Un rezultat normal din trecut nu exclude apariția unei leziuni ulteriore, deoarece o investigație anterioară nu garantează protecție viitoare.