Bacterie ascunsă în stomac, suspectă în spatele cancerului de colon

Cum ajunge bacteria din stomac în colon?

Cancerul de colon ar putea fi legat de o bacterie „tăcută”, pe care mulți o poartă fără să știe. Elena Oceanu, 14 septembrie 2026.

Știri de ultimă oră

De ce e aproape imposibil să slăbești odată ce ai ajuns la obezitateHaosul din notele clinice: o criză de lizibilitate care pune în pericol paciențiiImplant cerebral nou permite vorbirea și gesturile simultanNoile structuri ale receptorilor glutamatergici pot schimba tratamentul bolilor neurologice

Riscul a fost cu aproximativ 60% mai mare Cifra a scăzut aproape la jumătate Ce este Helicobacter pylori Cum ar putea o bacterie din stomac să influențeze colonul Ce se întâmplă după tratarea bacteriei Ar trebui toată lumea să se testeze pentru H. pylori ca să prevină cancerul de colon? Cancerul colorectal are factori de risc mult mai bine demonstrați Screeningul rămâne una dintre cele mai eficiente metode de prevenție Simptomele care nu trebuie ignorate

O bacterie care poate supraviețui ani sau chiar decenii în stomac, fără să dea niciun semn, ar putea avea o legătură neașteptată cu cancerul colorectal. O analiză amplă, care a reunit date din 43 de studii și aproape 49 de milioane de persoane, estimează că expunerea la Helicobacter pylori ar putea fi asociată cu aproximativ 22% dintre cazurile de cancer colorectal la nivel mondial. Cifra este impresionantă, dar cercetătorii avertizează: nu înseamnă că bacteria provoacă unul din cinci cancere de colon.

Reacția medicilor și ce recomandă experții

Studiul, publicat în revista e Gastroenterology, a analizat pentru prima dată la scară globală ce proporție a cancerelor colorectale ar putea fi legată statistic de infecția cu Helicobacter pylori. Bacteria este deja bine cunoscută în medicină. H. pylori colonizează mucoasa stomacului și poate rămâne acolo timp de zeci de ani.

Deși Helicobacter pylori este asociată în principal cu ulcerul gastroduodenal și cancerul gastric, cercetătorii suspectează că poate exercita un efect sistemic prin inflamația cronică și modificările microbiomului intestinal. Unele ipoteze sugerează că bacteria sau metabolii săi pot migra prin refluxul biliar sau prin alterarea permeabilității barierei intestinale. Astfel, ajung să irite țesutul colonic și să declanșeze modificări epigenetice care favorizează carcinogeneza. Studiile recente au identificat, de asemenea, prezențe de ADN bacterian în țesuturile tumorale colorectale, deși nu se poate confirma încă o cauzalitate directă.

Experții din domeniu subliniază că, deși asocierea este statistic semnificativă, nu există suficiente dovezi pentru a recomanda testarea de rutină a populației generale pentru H. pylori în scopul prevenției cancerului colorectal. În schimb, insistența rămâne pe factorii de risc bine stabiliți: dieta bogată în carni procesate, consumul de alcool, obezitatea, sedentarismul și antecedentele familiale. Screeningul prin colonoscopie sau teste de sânge ocult în stolici rămâne standardul de aur pentru detectarea timpurie. Eradicația H. pylori se indică strict în cazuri de ulcer, gastrită sau dispepsie, nu ca măsură preventivă împotriva cancerului de colon. Pacienții sunt rugați să consulte medicul de familie înainte de a solicita orice test neindicat.