Cinci agenți patogeni responsabili pentru majoritatea cazurilor
Agenții patogeni, inclusiv virusurile, bacteriile și paraziții, stau la baza a mai mult de două zeci de forme distincte de neoplasme maligne. Conform datelor recente furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, aproximativ un sfert din cazurile de cancer diagnosticate pe plan global sunt legate direct de prezența unor infecții. Un studiu amplu, publicat recent în prestigioasa revistă The Lancet Oncology, detaliază acest fenomen, arătând că din totalul de 2,3 milioane de diagnostici noi de cancer înregistrate în anul 2024, o proporție semnificativă a fost asociată cu agenți infecțioși. Această cercetare pune în lumină o realitate crucială: o parte substanțială din aceste boli oncologice ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi aplicat sistematic vaccinarea, diagnosticul precoce și tratamentul corespunzător al infecțiilor subiacente.
Știri de ultimă oră
Blocat la birou? Rutina de yoga de 16 minute pentru mobilitate
Tumoră de 10 kilogram extirpată din abdomenul unui bărbat de 56 de ani
Afinele pot modifica microbiomul intestinal la persoanele în vârstă
Aproape un din trei americani au colesterol rău peste valorile recomandateMecanismul complex prin care infecțiile duc
Analiza datelor relevă faptul că cinci categorii specifice de agenți patogeni sunt responsabile pentru marea majoritate a incidentelor de cancer legate de infecții. Pe primul loc se situează Helicobacter pylori, o bacterie care colonizează stomacul, generând afecțiuni precum gastrita sau ulcerul, dar care, în circumstanțe nefavorabile, poate declanșa cancerul gastric; aceasta explică circa 4% dintre cazurile respective. La fel de frecvent este implicat Virusul Papiloma Uman (HPV), în timp ce Virusul hepatitei B contribuie cu 2% la total, deoarece infecția cronică a ficatului pe care o induce amplifică considerabil probabilitatea apariției unei neoplazii hepatice. Virusul Epstein-Barr, responsabil de 1% din cazuri, este corelat cu diverse forme de limfom și alte tipuri de cancer. În final, virusul hepatitei C, cu o contribuție de sub 1%, favorizează inflamația cronică și leziunile hepatice care duc la cancerul ficatului.
Este esențial de reținut că aceste procente reflectă ponderea estimată în cadrul tuturor noilor diagnostici de cancer la scară globală, nu șansa individuală ca o persoană infectată să dezvolte obligatoriu boala.
Helicobacter pylori și riscul tăcut
Mecanismul prin care o simplă infecție se transformă într-o boală oncologică este complex și nu este un proces automat. Faptul că un individ contractează un virus sau o bacterie nu echivalează cu apariția unei tumori; dimpotrivă, majoritatea celor infectați nu vor suferi niciodată consecințele maligne ale acestor agenți. Riscul crește semnificativ doar atunci când infecția devine persistentă, afectând în mod continuu celulele organismului pe perioade lungi. Unele virusuri intervin direct în mecanismele moleculare care reglează diviziunea celulară. În condiții normale, corpul dispune de sisteme de apărare care opresc multiplicarea necontrolată a celulelor deteriorate. Totuși, anumite tulpini virale pot sabota aceste bariere de protecție. Alte tipuri de infecții generează o inflamație cronică, care, de-a lungul timpului, degradează țesuturile și încurajează apariția mutațiilor genetice care fac mai probabilă dezvoltarea cancerului.
Acest proces lent poate necesita ani sau chiar decenii pentru a-și manifesta efectele finale.
Impactul infecției cu HPV și succesul vaccinării
În cazul Helicobacter pylori, una dintre cele mai răspândite infecții bacteriene ale tractului digestiv superior, multe persoane trăiesc cu bacteria fără a prezenta simptome vizibile și fără a-și cunoaște existența. Când infecția se menține pe termen lung, ea provoacă o inflamație cronică a mucoasei gastrice. În cursul timpului, această stare poate induce modificări structurale la nivelul celulelor, crescând astfel vulnerabilitatea față de cancerul gastric. Aspectul optimist este că această afecțiune poate fi identificată și eradicată prin administrarea antibioticelor și a medicamentelor care scad aciditatea gastrică. Eliminarea bacteriei reduce semnificativ riscul de a dezvolta cancer de stomac, în special dacă intervenția are loc înainte ca leziunile avansate să se instaleze.
HPV rămâne printre cele mai cunoscute infecții cu potențial oncogen. Deși sistemul imunitar elimină majoritatea tulpinilor de HPV în mod natural, anumite variante persistă în organism și pot altera structura celulară. Aceste modificări pot progresa, după ani întregi, spre cancerul de col uterin. În plus, virusul este asociat cu apariția tumorilor în zona anală, peniană, vulvară, vaginală și orofaringiană. Vaccinarea anti-HPV constituie o strategie preventivă fundamentală. Australia oferă un model elocvent al eficacității acestei măsuri: după implementarea programului național de vaccinare în 2007, rata de prevalență a infecțiilor cu HPV a scăzut cu aproximativ 90% în grupurile eligibile. Cu toate acestea, experții subliniază că vaccinarea nu anulează necesitatea screeningului periodic pentru cancerul de col uterin.
Hepatitele virale și pericolul tăcut
Hepatitele virale B și C reprezintă alt factor major de risc pentru cancerul hepatic. Aceste infecții pot compromite funcția ficatului timp de mulți ani, adesea fără a produce semne clinice evidente. La o parte dintre pacienți, boala devine cronică, iar inflamația persistentă duce la formarea de fibroze, apoi ciroză și, în stadiile terminale, la carcinomul hepatic.
