Zahărul din copilărie îți poate afecta creierul mai târziu?!
Un studiu amplu, desfășurat pe baza datelor a peste 60.000 de cetățeni britanici, a arătat că o dietă săracă în zahăr în primii trei ani de viață poate diminua considerabil apariția afecţiunilor neurodegenerative în vârstă înaintată. Deși nu s-a demonstrat un lanț cauzal direct, s-a evidențiat o corelație puternică între expunerea redusă la zahăr și scăderea riscului de demență, Alzheimer, anxietate și depresie.
Știri de ultimă oră
PET-CT PSMA la cancerul de prostată: ce este și când este indicată investigația
Un stil de viață mediteranean nu face să slabăscă, dar îmbunătățește sănătăța
Budincă proteică din Lidl, retrasă din vânzare pentru prezența bacteriei Bacillus cereus
Paul Offit nu este sursa de informații medicale de încredereÎn timpul celui de‑Al Doilea Război Mondial și până în septembrie 1953, Regatul Unit a impus raționalizarea zahărului. Copiii sub doi ani nu beneficiau de o cotă alocată separat, iar adulții consumau în medie 41 de grame pe zi.
După ridicarea restricţiilor, consumul adultului a crescut la 80 de grame zilnic, iar dulciurile au devenit mult mai prezente în alimentaţia copiilor.
Zahărul, raționalizat în război, ne-a salvat creierul fără să știm?!
Această schimbare bruscă a creat un „experiment natural”, permițând compararea persoanelor născute în perioade apropiate, dar expuse la niveluri diferite de zahăr în sarcină și în primii ani de viață.
Conform articolului publicat în revista npj Aging, persoanele care au trăit în perioada raționalizării în primele 1.000 de zile de viață au prezentat:
un risc cu 27 % mai mic de a dezvolta demență;
Zahărul, inamicul ascuns al creierului tău?!
un risc cu 46 % mai scăzut de boală Alzheimer;
o probabilitate cu 20 % redusă de anxietate;
Ce ne arată creierul despre zahăr și sănătatea pe termen lung!
o incidență cu 11 % mai mică a depresiei.
Nu s-a observat nicio legătură semnificativă cu boala Parkinson. Beneficiul a fost cel mai pronunțat când reducerea zahărului a continuat și după naștere; limitarea doar a consumului în perioada intrauterină nu a generat diferențe notabile pentru majoritatea indicatorilor analizați.
Prin rezonanță magnetică, cercetătorii au evaluat 9 053 de subiecţi. Cei crescuţi în timpul restricţiilor au avut, în medie, o „vârstă cerebrală” cu 0,39 ani mai mică decât omologii lor.
Cum influențează zahărul sănătatea creierului pe termen lung?
În plus, volumul hipocampului și al talamusului – zone esențiale pentru memorie și alte funcţii cognitive – a fost mai mare la acest grup, sugerând o rezervă cognitivă superioară în faţa procesului de îmbătrânire.
Este important de subliniat că aceste imagini au fost realizate la un singur moment, astfel încât evoluţia individuală a creierului pe parcursul vieţii nu poate fi urmărită.
Primele 1.000 de zile, calculate de la concepție până la aproximativ doi ani, constituie o fereastră critică pentru dezvoltarea cerebrală.
Poate zahărul din copilărie să ne protejeze creierul la bătrânețe?
Specialiștii ipotizează că un aport ridicat de zahăr în această etapă ar putea favoriza rezistența la insulină și inflamația cronică de intensitate scăzută – ambele condiții fiind asociate cu un risc crescut de declin cognitiv și demență.
Aceste explicații rămân la nivel de ipoteze biologice; studiul nu a confirmat că zahărul ar fi factorul direct al cazurilor de Alzheimer.
Deși nu poate fi afirmată o relație de cauzalitate absolută, datele indică că limitarea zahărului în primele trei luni de viață și în primii doi ani poate oferi un avantaj semnificativ pentru sănătatea creierului pe termen lung. Rezultatele subliniază importanța unei alimentații echilibrate în perioada de început a vieții și deschid noi perspective pentru strategiile preventive împotriva bolilor neurodegenerative.