Contextul istoric al campaniei arată o progresie constantă a participării
Diagnosticul precoce al tulburărilor cognitive deschide ușa către o transformare fundamentală a modului de viață, fapt subliniat cu insistență de experții de la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași. Aceștia susțin că detectarea promptă a oricărei modificări în funcțiile mentale permite adoptarea unor strategii de adaptare care pot influența pozitiv evoluția stării de sănătate. Din acest motiv, specialiștii încurajează cetățenii să nu amâne vizita la medicul specialist, mai cu seamă în contextul în care datele recente relevă o proporție semnificativă de indivizi cu deficiențe cognitive ușoare. Concret, 42,6% dintre participanții la „Campania de testare a memoriei” au fost identificați cu astfel de tulburări.
Știri de ultimă oră
Inima se protejează din copilărie: ce spune expertul la Congresul de Cardiologie
Infecțiile urinare post-menopauză: când estrogenul vaginal devine o armă împotriva sepsisului
Test de sânge detectează 87% din cancerele pancreatice în stadii incipiente
Mișcarea voluntară calmează durerea de vezică legată de stres, arată un studiu preclinicReprezentanții instituției au precizat că, în intervalul 19-20 septembrie, s-au desfășurat activitățile celei de-a treia ediții a acestei inițiative, organizate în patru locații distincte din Iași. Proiectul a derulat în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași și a atras un număr total de 310 de persoane testate. Analiza rezultatelor obținute indică o distribuție clară a statutului psihic al participanților. Astfel, 42,25% dintre aceștia au demonstrat un status psihic complet normal, reușind să obțină punctajul maxim la probele de memorie aplicate. Pe de altă parte, segmentul celor cu tulburări cognitive ușoare a atins 42,6%.
Pentru aceste două categorii, medicii au formulat un set de recomandări preventive, incluzând menținerea unui stil de viață sănătos, adoptarea unei alimentații echilibrate, practicarea regulată a exercițiilor fizice, respectarea igienei somnului, efectuarea de exerciții de stimulare intelectuală și participarea activă în viața socială.
Dr. Cristina-Elena Dobre, managerul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași, a explicat că, la acest nivel de severitate, intervenția devine posibilă prin schimbarea obiceiurilor zilnice și urmarea sfaturilor experte, condiționat de conștientizarea riscului de către individ. Ea a notat că, în total, 84,85% dintre participanți au încadrat în segmentele de status psihic normal și tulburări cognitive ușoare. Această cifră se compară cu 92,66% înregistrate în 2025 și cu 78,5% din anul 2024.
Perspectiva specialiștilor asupra acestor date sugerează o creștere a conștientizării rolului memoriei în menținerea unei sănătăți holiste, cuprinzând atât aspectele fizice, cât și cele psihice. De asemenea, se observă un curaj sporit al oamenilor de a se supune evaluărilor, scopul fiind identificarea din timp a oricărei deviații și obținerea informațiilor necesare auto-protecției. Datele furnizate de instituția medicală arată că 15,15% dintre participanți au prezentat tulburări de memorie de tip moderat-ușor. Acestei categorii i s-a recomandat obligatoriu un consult de specialitate pentru stabilirea unui diagnostic cert și pentru instituirea tratamentului adecvat. În aceste situații, pe lângă sfaturile generale legate de stilul de viață, persoanele au fost ghidate și consiliate în legătură cu pașii următori pentru accesarea serviciilor de specialitate.
Adresabilitatea în acest segment critic a cunoscut o creștere remarcabilă
Adresabilitatea în acest segment critic a cunoscut o creștere remarcabilă, comparativ cu valoarea de 7,32% înregistrată în 2025. Un alt aspect notabil este diversitatea vârstnică a participanților la ediția curentă, care a acoperit un spectru larg de grupe de vârstă. Cel mai tânăr adult testat avea 20 de ani, în timp ce cel mai în vârstă participant a avut 93 de ani. Categoria numeric dominantă a fost cea a persoanelor cu vârste între 71 și 80 de ani, urmată imediat de grupa de vârstă cuprinsă între 21 și 30 de ani.
Dr. Elena Ungureanu, medic primar psihiatrie la Institutul „Socola” și coordonatorul campaniei, a evidențiat și a apreciat interesul crescând al persoanelor sub 50 de ani. Acestea au constituit 40,6% din totalul participanților, o ușoară creștere față de 37,93% din 2025, dar o valoare relativ stabilă comparativ cu 2024. Prezența acestor tineri subliniază o îngrijorare tot mai mare pentru sănătatea memoriei și tulburările asociate, la vârste din ce în ce mai fragede, un factor crucial în strategia de prevenție. Distribuția pe sexe a arătat o preponderență feminină, cu 60% femei și 40% bărbați.
Contextul istoric al campaniei arată o progresie constantă a participării. În 2024, la prima ediție, s-au înregistrat 232 de persoane, iar în 2025, la cea de-a doua ediție, numărul a crescut la 254. Ediția actuală a contat 320 de participanți, dintre care 310 de teste au fost validate statistic. Tema oficială a acestui an, lansată ocazional Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer, celebrată pe 21 septembrie, a centrat atenția asupra prevenirii, diagnosticului timpuriu și sprijinului acordat în planificarea viitorului pacienților.
Dr. Elena Ungureanu a explicat natura complexă a demenței Alzheimer, descriindu-o ca o afecțiune neurodegenerativă cu multiple cauze. Apariția bolii este influențată de factori genetici, mediul înconjurător, vârstă, stilul de viață și afecțiuni psihosomatice asociate obezității, diabetului zaharat, hipertensiunii, insomniei și depresiei. La nivel global, această boală afectează peste 47 de milioane de persoane, cu o proiecție alarmantă de a depăși 130 de milioane până în 2050. Expertul a subliniat că demența depășește simpla uitare sau pierderea memoriei, impactând comunicarea, comportamentul, capacitatea de judecată, independența, relațiile sociale și rutina zilnică.
Conștientizarea acestor dimensiuni poate modifica radical atitudinea noastră. În loc să ne întrebăm de ce un pacient se comportă anume, ar trebui să ne concentrăm asupra a ce încearcă acesta să comunice. În loc să corectăm fiecare amănunt uitat, este mai benefic să oferim acceptare și liniște, împăcându-ne cu pacientul, cu boala și cu situația. Este esențial să ținem minte că în spatele fiecărui diagnostic se ascunde o persoană care merită demnitate, răbdare, respect, compasiune și dragoste.
