Datele au fost prezentate în cadrul Sesiunii Științifice Anuale a Colegiului
Vin, bere sau tărie? Un studiu amplu realizat pe 340.000 de oameni sugerează că tipul de alcool pe care îl consumăm poate influența semnificativ longevitatea noastră. Cercetătorii au analizat datele din 2026 și au descoperit că băuturile alcoolice au efecte diferite asupra speranței de viață. Vinul, consumat în cantități moderate, este singurul tip de alcool asociat cu o scădere a mortalității, datorită polifenolilor pe care îi conține. În schimb, berea și spirtoasele cresc riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare, chiar și atunci când sunt consumate ocazional. De-a lungul decadelor, comunitatea științifică a dezbătut o întrebare importantă: sunt anumite băuturi alcoolice „mai sănătoase” decât altele? Impactul negativ al consumului excesiv este bine cunoscut, dar efectele consumului moderat au fost mai puțin investigate.
Știri de ultimă oră
Tratamentul cancerului de prostată poate menţine sănătatea cognitivă
Legile lui Mendel sunt încălcate de modificările ADN-ului, arată un studiu
Adaosul alimentar care reduce riscul de diabet cu 19%
Hantavirus la Reșița: Alerta epidemiologică a fost ridicatăUn studiu recent, care a inclus peste 340.000 de adulți din Regatul Unit, aduce noi perspective.
Datele au fost prezentate în cadrul Sesiunii Științifice Anuale a Colegiului American de Cardiologie (ACC.26) și sugerează că tipul de băutură este la fel de important ca și cantitatea atunci când evaluăm riscurile pentru sănătate pe termen lung. Cercetătorii au analizat obiceiurile de consum și ratele de mortalitate pentru 340.924 de participanți din baza de date UK Biobank, pe o perioadă medie de peste 13 ani. La începutul monitorizării, fiecare participant a completat un chestionar detaliat de nutriție. Pentru a asigura claritatea, oamenii de știință au raportat totul în „grame de alcool pur”. De exemplu, o bere obișnuită, un pahar de vin sau o porție mică de tărie conțin aproximativ 14 grame de alcool pur.
Participanții au fost împărțiți în patru categorii, de la consumatori ocazionali (sub 20 de grame pe săptămână) până la consumatori cu risc înalt. Rezultatele generale confirmă pericolele consumului excesiv.
Cei din categoria cu consum ridicat au prezentat un risc cu 24% mai mare de
Cei din categoria cu consum ridicat au prezentat un risc cu 24% mai mare de deces din orice cauză, o creștere cu 36% a riscului de deces prin cancer și o probabilitate cu 14% mai mare de a muri din cauza bolilor de inimă. Totuși, la niveluri de consum mic și moderat, harta riscurilor se schimbă radical în funcție de tipul de băutură. În timp ce spirtoasele, berea și cidrul au crescut semnificativ riscul de deces, vinul a demonstrat un efect opus. Cei care consumă vin cu moderație au avut un risc de deces cardiovascular cu 21% mai mic comparativ cu cei care nu consumă deloc alcool. În schimb, chiar și un consum redus de bere sau tărie a crescut riscul de deces cardiac cu 9%. Cum se explică această diferență? Oamenii de știință sugerează două motive principale.
În primul rând, vinul roșu conține antioxidanți puternici și polifenoli, substanțe care protejează sistemul cardiovascular. În al doilea rând, contextul social joacă un rol esențial. Vinul este adesea asociat cu ritualurile meselor și este consumat de persoane care, în general, au o dietă mai echilibrată și un stil de viață mai activ. Pe de altă parte, berile și băuturile spirtoase sunt consumate frecvent în afara meselor și sunt adesea asociate cu obiceiuri mai puțin sănătoase. Deși acest studiu beneficiază de o forță statistică considerabilă datorită numărului mare de participanți, autorii subliniază necesitatea prudenței. Cercetarea este observațională și nu poate stabili o legătură directă de cauzalitate, așa cum ar face un studiu clinic controlat.
De asemenea, cantitățile de alcool au fost raportate de participanți la începutul studiului, fără a se monitoriza dacă aceștia și-au schimbat obiceiurile pe parcursul celor 13 ani.
În plus, voluntarii din UK Biobank sunt, în medie, mai sănătoși decât populația generală, ceea ce poate limita aplicarea globală a concluziilor. Cu toate acestea, datele oferă o clarificare importantă asupra modului în care alegerile noastre zilnice pot influența viitorul nostru.
