Ce beneficii cognitive au fost observate la utilizatorii de aparate auditiv?
Un studiu clinic recent, publicat în Neurology și desfășurat pe trei ani la mai multe centre din SUA, a urmărit adulții între 70 și 84 de ani cu pierdere auditivă netratată. Scopul principal era de a verifica dacă aparatele auditiv pot preveni demența. Rezultatul? Nu s-a găsit o reducere semnificativă a cazurilor de demență între cei care au primit aparate și cei care au primit doar educație sănătosă.
Știri de ultimă oră
Gripa 2026-2027: Cine primește vaccinul gratis și unde te poți imuniza
Șase băuturi care te ajută să ții tensiunea sub control
Cercetători din București lansează „Laboratorul Inimii” pentru prevenția bolilor cardiovasculare
Inima ta vorbește prin cifre: cele 4 valori care arată dacă ești în siguranțăDar ce a surprins cercetătorii a fost ce s-a întâmplat în altă direcție: cei care au folosit constant aparatele auditiv au arătat performanțe mai bune la teste de memorie și funcție executivă. Au fost și mai buni în activitățile zilnice, precum administrarea banilor sau interacțiunea socială. Explicația pare simplă: când auzi mai clar, creierul nu mai trebuie să muncește atât de tare pentru a decifra sunetele.
Aceasta eliberează resurse cognitive care pot fi redirectate spre Experții explică că, chiar dacă aparatele nu au oprit demența, au parut să încetinească declinul cognitiv în unele zone, mai ales la cei care aveau pierdere auditivă mai accentuată de la început.
Un investigaţor principal al studiului a spus că auzirea clară reduce efortul mental necesar pentru a urmări o conversație, liberând astfel capacitățile cerebrale pentru alte sarcini.
Cine profitează cel mai mult de utilizarea aparatelor auditiv?
Datele se potrivesc cu dovezile crescute care arată că sănătatea senzorială are un rol în menținerea rezilienței cerebrale la vârstă.
Un alt aspect important legat de utilizarea aparatelor auditiv este impactul asupra independenței. Deși nu au diminuat rata globală de diagnosticare a demenței, aparatele au ajutat participanții să se simtă mai încrezători în comunicare și să se retragă mai puțin din viața socială.
Acești factori sunt strâns legati de bunăstarea pe termen lung. Cercetătorii subliniază că aparatele nu sunt un vindec pentru declinul cognitiv, dar pot fi un instrument practic pentru a menține implicarea mentală și funcționalitatea zilnică.
Participanții care au folosit regulat aparatele auditiv au obținut scoruri mai bune la teste de memorie și funcție executivă, precum și în activitățile zilnice precum gestionarea financiară și navigarea situațiilor sociale.
Persoanele cu pierdere auditivă mai gravă la începutul studioului au beneficiat cele mai mult, atât cognitiv, cât și funcțional, conform analizelor secundare ale cercetătorilor.
