Ce trebuie să știi despre entorsa de gleznă?
O entorsă de gleznă este una dintre cele mai frecvente accidentări, iar tendinţa de a o subestima poate prelungi mult perioada de vindecare. Osteopatul Tuncay Ozturk explică că dispariţia durerii nu înseamnă neapărat că ligamentele s-au refăcut complet.
Știri de ultimă oră
Blocat la birou? Rutina de yoga de 16 minute pentru mobilitate
Tumoră de 10 kilogram extirpată din abdomenul unui bărbat de 56 de ani
Afinele pot modifica microbiomul intestinal la persoanele în vârstă
Aproape un din trei americani au colesterol rău peste valorile recomandatePentru o recuperare eficientă este esenţial să recunoaştem semnele de alarmă şi să respectăm un protocol de îngrijire bine stabilit.
Care sunt semnele de alarmă pentru a consulta medicul?
În sistemele de urgenţă se aplică criterii clare pentru a decide dacă este necesară o radiografie.
Printre acestea se numără: - Durerea la apăsarea pe marginea posterioară a osului maleolar (interior sau exterior); - Durerea la baza celui de‑al cincilea metatarsian sau pe osul navicular;
- Imposibilitatea de a face patru paşi imediat după accident. Prezenţa oricăruia dintre aceste semne impune consultarea unui specialist.
Ce trebuie să faci în primele ore?
Alte indicii vizuale şi senzoriale care necesită atenție sunt: umflătură rapidă urmată de vânătăi, deformare vizibilă a gleznei, senzaţia unui „pocnet” în momentul impactului sau instabilitate la primii paşi. Chiar dacă niciunul dintre aceste semne nu apare, o entorsă uşoară sau moderată trebuie totuşi evaluată de un profesionist pentru a determina gradul exact al leziunii.
În primele 24‑48 de ore glezna trebuie protejată, nu supusă testelor de mers excesiv. Recomandările sunt:
- Ridicarea piciorului afectat deasupra nivelului inimii, cât de des posibil; - Aplicarea unui bandaj elastic, fără să fie prea strâns;
Când și cum să încarci inteligent glezna?
- Folosirea gheţii pentru 10‑15 minute, de câteva ori pe zi, pentru a reduce durerea – fără a prelungi expunerea, deoarece frigul excesiv poate întârzia vindecarea.
Administrarea antiinflamatoarelor în prima zi este controversată, deoarece inflamaţia iniţială are un rol reparativ.
Durerea nu înseamnă vindecare completă, nu-i așa?
Gesturi aparent inofensive care pot complica recuperarea includ: masajul energic al zonei umflate în primele 48 de ore, aplicarea căldurii sau a băilor fierbinţi, consumul de alcool şi alergatul pentru a „testa” stabilitatea. La polul opus, imobilizarea totală în gheată sau ghips fără indicaţie medicală este la fel de contraproductivă. Cel mai frecvent error rămâne neglijarea consultului medical, justificată doar prin capacitatea de a merge.
Repousul total este recomandat doar pentru 24‑48 de ore, în funcţie de severitatea entorsei. După acest interval, glezna trebuie să fie supusă unei încărcări progresive. Ligamentele se întăresc în direcţia în care sunt solicitate, în timp ce muşchii îşi pierd rapid forţa dacă nu sunt folosiţi. Se recomandă mersul cu sprijin, în limitele tolerabile ale durerii, şi mişcări ale gleznei fără greutate din primele zile. Pe măsură ce umflătură scade, se introduc exerciţii de forţă şi echilibru.
Echilibrul între protecție și încărcare este cheia!
Este vital să se evite mişcările care reproduc mecanismul accidentului – de exemplu răsucirea piciorului spre interior – până când ligamentul s‑a refăcut, proces ce durează în mod normal câteva săptămâni.
Unul dintre cele mai mari pericole este să confundăm dispariţia durerii cu vindecarea totală a ţesuturilor. Un ligament are nevoie de 6‑12 săptămâni pentru a se regenera complet, iar revenirea prematură la eforturi intense poate duce la recidivă sau la leziuni cronice.
Cheia unei recuperări rapide este să găsim echilibrul între protecţie şi încărcare progresivă. Respectarea semnelor de alarmă, consultarea medicului şi adoptarea unui program de mişcare inteligentă vor reduce riscul complicaţiilor și vor accelera revenirea la activităţi normale.