După instalarea anesteziei, anestezistul introduce un tub de respiraţie
Dacă te-ai trezit vreodată după o operaţie fără să-ţi aminteşti nimic din ce s-a întâmplat în sala de operaţii, nu eşti singurul. Anestezia generală este una dintre cele mai spectaculoase intervenții din medicina modernă, dar și una dintre cele mai puțin înțelese de pacienți. Ce se întâmplă de fapt cu corpul tău în acele ore când ești „off”? Ceea ce înseamnă, în termeni concreti, anestezia generală nu este un somn adânc. Este o stare complet diferită, controlată, unde creierul tău opreşte procesarea durerii, conştiinţa ta este suspendată, iar muşchii tăi se relaxează complet.
Știri de ultimă oră
Bazina de sare din Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu este funcțională
Antibioticele afectează microbiomul intestinal timp de ani
Suplimentul care accelerează evoluția bolii Alzheimer: ce este glucozamina
Ce se întâmplă în corp când renunți complet la zahăr?Spre deosebire de somnul normal, unde creierul rămâne activ și visează, activitatea cerebrală sub anestezie generală este redusă la un nivel în care nu există percepție, memorie sau Anestezistul administrează o combinaţie de substanţe: un agent de inducţie (de obicei propofol, care dă sentimentul de „cădere în gol” în câteva secunde), un analgezic puternic şi un relaxant muscular. Gazele anestezice de inhalare sunt uneori adăugate pentru a menține starea pe tot parcursul intervenției. Ce se întâmplă în organism, pas cu pas în primele 30-60 de secunde după injectarea agentului de inducţie, creierul primeşte semnalul de „a închide” conştiinţa. Pacienţii descriu adesea un sentiment de căldură în braţ, urmat imediat de întuneric. Nu există tranziţie, nu există vise. Nu mai eşti acolo.
După instalarea anesteziei, anestezistul introduce un tub de respiraţie (intubare orotraheală) sau o mască laringiană, deoarece relaxantele musculare blochează şi muşchii de respiraţie. Respirația este preluată complet de un dispozitiv de ventilație mecanică pe tot parcursul operațiunii. Inima continuă să bată, sângele călătoreşte, organele lucrează. Dar creierul nu mai transmite semnale de durere şi nu înregistrează nimic din ce se întâmplă. Temperatura corpului tinde să scadă, motiv pentru care în camerele de operare există pături de căldură sau sisteme de încălzire active.
De unde ştie anestezistul că „dormiţi destul” Aceasta este întrebarea pe care o au mulți pacienți, uneori cu frică reală în spatele lor: „Ce se întâmplă dacă mă trezesc în timpul intervenției chirurgicale?” Fenomenul există şi se numeşte conştientizare intraoperatorie, dar este extrem de rar, estimat la mai puţin de 1-2 cazuri la 1000 de pacienţi anesteziaţi, conform literaturii medicale internaţionale.
Anestezistul monitorizează continuu mai mulți parametri: tensiunea arterială, ritmul cardiac, saturația oxigenului din sânge, concentrația de gaze anestezice expirate și, în multe spitale moderne, activitatea electrică a creierului prin electroencefalogramă (EEG) sau indice bispectral (BIS). Dacă ceva indică o adâncime insuficientă a anesteziei, dozele se vor ajusta imediat. Practic, anestezistul stă lângă tine pe durata operaţiei. El nu va pleca, el nu va delega. E acolo pentru asta.
Anestezistul monitorizează continuu mai mulți parametri: tensiunea arterială
Ce se întâmplă cu memoria și percepția timpului Una dintre cele mai ciudate experiențe după anestezie generală este tocmai absența oricărei experiențe. Nu ai vise, nu simţi că timpul a trecut. O operaţiune de trei ore pare să nu fi existat niciodată. Te duci, te întorci, și între cele două momente nu e nimic. Aceasta deoarece hipnoza anestezică blochează formarea amintirilor hipocampusului. Creierul nu consolidează informații noi, așa că nu este nimic de recuperat după trezire. Unii pacienţi descriu trezirea ca un fel de „sărire” bruscă în timp, cu o uşoară dezorientare în primele câteva minute. Trezirea de la anestezie: de ce te doare gâtul şi de ce ţi-e frig prima senzaţie după anestezie sunt de obicei neplăcute. Gâtul iritat sau dureros provine din tubul de intubare.
Greaţa este o reacţie adversă frecventă, în special la persoanele predispuse sau la operaţii mai lungi.
Frigul este aproape universal, deoarece temperatura corpului scade în sala de operaţii şi revenirea la normal durează ceva timp. Confuzia şi somnolenţa pot persista câteva ore, uneori chiar mai mult la vârstnici. Anestezia este metabolizată de ficat şi eliminată de rinichi şi plămâni, dar procesul nu este instantaneu. Prin urmare, după o anestezie generală nu aveţi voie să conduceţi vehicule, să luaţi decizii importante sau să fiţi singuri cel puţin 24 de ore. Riscurile reale ale anesteziei generale sunt sigure pentru marea majoritate a pacienţilor, dar nu fără riscuri.
Cele mai frecvente efecte secundare sunt greaţa, durerea în gât şi somnolenţa prelungită. Complicaţii grave sunt rare, dar există: reacţii alergice la subst
