Peste 7.000 de amputații anual în România din cauza bolii arteriale periferice

Cui i-a revenit prezentarea datelor epidemiologice?

Mii de amputații evitabile în fiecare an: Apelul medicilor pentru o abordare preventivă a bolii arteriale periferice în România

Știri de ultimă oră

Gazul invizibil din locuințe care poate ucide în somnChiuvetele din spitale pot fi ascunzătoruri pentru supergermeni, arată studiiCelulita la copii: semnele care arată că o răniță simplă devine infecție gravăUn gest banal la supermarket ar putea anunța demența cu cinci ani înainte

Ocazia de a reflecta asupra gravității situației sanitare a fost oferită într-o sesiune de lucru desfășurată recent la București, unde s-a analizat impactul bolii arteriale periferice (BAP) asupra sistemului de sănătate. La acest eveniment, organizat sub egida inițiativei LaunchPAD România, au luat parte reprezentanți ai Societății Române de Patologie Vasculară (SRPV), ai Societății Române de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională (SNRIR) precum și ai Societății Române de Chirurgie Vasculară (SRCV).

Alături de specialiști, la masa rotundă s-au așezat parlamentari, delegați ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și vocei pacienților, toți fiind uniți de dorința de a adopta măsuri ferme pentru diminuarea cifrelor alarmante legate de amputațiile de membre.

Datele statistice prezentate în cadrul acestei dezbateri relevă o problemă majoră: anual, peste 7.000 de amputații sunt atribuite direct bolii arteriale periferice. Analiza detaliată a expertului indică faptul că dintre aceste intervenții chirurgicale, un segment semnificativ, cuprins între 700 și 2.100 de cazuri, ar putea fi evitat dacă diagnosticul ar fi stabilit la timp, dacă evaluarea vasculară ar fi făcută corect și dacă accesul la tratament s-ar realiza într-un orizont temporal optim.

Aceste cifre nu sunt simple statistici, ci reflectă suferința concretă a pacienților și pierderea calității vieții lor.

Înțelegerea mecanismului patologiei este esențială pentru a conștientiza de ce intervenția timpurie este vitală. BAP se manifestă prin îngustarea sau obstrucția totală a arterelor responsabile cu transportul sângelui spre extremități, afectând în mod preponderent picioarele.

Când boala atinge stadii avansate, deficitul de circulație sanguină duce la apariția unor leziuni cutanate persistente, la instalarea gangrenei și, în cele din urmă, la necesitatea taierii membrelor.

Prezentarea detaliilor epidemiologice a fost asigurată de doi specialiști de renume. Dr. Horațiu Coman, medic primar la secția de chirurgie vasculară din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, a analizat datele unui studiu național care a acoperit perioada 2015-2019.

Rezultatele arată că în acești patru ani s-au înregistrat aproape 90.000 de amputații de membre inferioare, cauzate de o combinație de factori, inclusiv ateroscleroza, diabetul zaharat și traumatismele.

Totodată, prof. univ. dr.

Andreea Rață, chirurg vascular și director medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, a oferit o perspectivă bazată pe analiza datelor naționale de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

Conform estimărilor sale, cele peste 7.000 de amputații anuale asociate cu BAP ar putea fi reduse cu 10-30% prin optimizarea procesului de diagnostic și a accesului la terapii, ceea ce echivalează cu evitarea a 700-2.100 de intervenții chirugicale majore anual.

Este important de menționat că această cifră reprezintă un potențial de prevenție teoretic, nu o realizare deja consolidată în practica medicală curentă.

Una dintre criticile principale adresate sistemului actual este ritmul lent al diagnosticării. Multe persoane ajung în fața medicului abia când fluxul sanguin este deja grav compromis, limitând drastic opțiunile terapeutice. În această context, prof. univ. dr.

Andreea Rață a emis un avertisment ferm: nicio amputație nu ar trebui executată fără o prealabilă evaluare vasculară și imagistică. Astfel de investigații permit identificarea zonelor unde circulația poate fi restaurată prin revascularizare, o procedură crucială care țintește restabilirea alimentării cu sânge a membrelor afectate.

Gravitatea situației este subliniată și de statisticile de spitalizare din anul 2024.

Conform acestora, o quartă parte dintre internările pentru BAP sunt motivate de prezența gangrenei.

Mai mult, amputațiile realizate deasupra genunchiului sunt de circa șapte ori mai frecvente decât cele efectuate sub genunchi, indicând faptul că multe cazuri sunt descoperite într-o fază târzie, când lezarea este deja extinsă.

S-a discutat și despre legislație și instituții!

Pentru a corecta această tendință, s-a propus implementarea unei monitorizări la scară națională a procentului de amputații majore efectuate fără evaluare vasculară prealabilă.

Pacienții și publicul larg trebuie să fie conștienți de manifestările clinice ale acestei afecțiuni, care adesea rămân neobservate mult timp.

Simptomele initiale, cum ar fi durerile sau crampele la gambe, coapse sau fese în timpul deplasării, care dispar odată cu repausul, sunt semne ale claudicației intermitente.

Alte indicii includ senzația de frig la un picior comparativ cu celălalt, modificarea colorației pielii, vindecarea lentă a rănilor de la degete sau picioare și durerea persistentă, chiar și în repaus, specifică formelor severe.

Neglijarea acestor semne poate duce la ischemie cronică amenințătoare pentru membru, o stare în care țesuturile nu mai primesc oxigen și nutrienți suficienți. Riscul de a dezvolta BAP este crescut la persoanele cu diabet, la fumători și la cei cu hipertensiune arterială sau niveluri ridicate de colesterol.

Orice rană care nu se vindecă sau durere constantă la nivelul piciorului impune o evaluare medicală promptă, iar un picior devine brusc rece, palid, foarte dureros sau amorțit constituie o urgență vasculară.

Debatamentele au inclus și perspectiva legislativă și instituțională. Prof. univ. dr.

Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a subliniat necesitatea depistării precoce a diabetului și a BAP, atrăgând atenția asupra impactului social al amputațiilor, care afectează mobilitatea, capacitatea de muncă și echilibrul familial.

Andrei Baciu, tot membru al comisiei respective, a pledat pentru un dialog continuu între medici, pacienți și autorități, pentru a transforma recomandările tehnice în politici aplicabile.

Senatoarea Nicoleta Pauliuc, din partea Camerei Superioare, a insistat pe identificarea soluțiilor concrete de politică publică și pe clarificarea rolurilor instituționale, declarându-se dispusă să susțină demersurile legislative rezultate din consultări.

Din partea CNAS, dr.

Bogdan Andrei Vinersar a pus accent pe colaborarea inter-instituțională pentru o utilizare eficientă a resurselor, iar Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, a cerut facilitarea accesului la tratament pentru bolnavii cronici.

Ca rezultat al consultărilor, participanții au semnat o declarație comună care conturează cinci direcții prioritare pentru îmbunătățirea managementului BAP: 1. Diagnosticarea precoce și accesul rapid la evaluări, pentru a intercepta boala înainte de complicații. 2. Diminuarea complicațiilor și a amputațiilor evitabile, prin garantarea accesului la tratamente adecvate. 3. Crearea unui traseu coerent pentru pacient, care să elimine întârzierile dintre momentul diagnosticului și începutul terapiei. 4. Întărirea abordării integrate și multidisciplinare, implicând toți specialiștii din lanțul de îngrijire. 5.

Monitorizarea rezultatelor prin indicatori care să permită evaluarea eficienței măsurilor luate.

Un țel strategic important rămâne dezvoltarea unor centre medicale specializate, capabile să gestioneze cazurile complexe și să ofere proceduri de revascularizare. Totodată, informarea corectă a pacienților asupra opțiunilor terapeutice disponibile este considerată indispensabilă.

Declarația semnată în cadrul inițiativei LaunchPAD România promovează lansarea unui proces structurat de consultare între autorități, societățile profesionale, personalul medical și reprezentanții pacienților. Obiectivul final al acestui demers este evaluarea oportunității implementării unui program național dedicat managementului bolii arteriale periferice. Deși pentru moment este vorba de o propunere în fază de analiză, nu de un program aprobat, un astfel de instrument ar putea consolida accesul la diagnostic, tratament și monitorizare, asigurând o coordonare superioară între specialitățile medicale implicate.

Participanții au reiterat ideea că îngrijirea pacientului nu se oprește la finalizarea intervenției chirurgicale. Este necesară o supraveghere pe termen lung, o recuperare structurată și un sprijin constant pentru a asigura calitatea vieții celor afectați de această patologie. Prin combinarea eforturilor tuturor actorilor implicați, România își propune să transforme statisticile negative în realități mai bune, reducând numărul de amputații și îmbunătățind prognosticul pacienților cu boală arterială periferică.