Somnul excesiv sau insuficient duce la Parkinson?
Un studiu cuprinzător arată că somnul insuficient şi slab de calitate poate fi un indicator timpuriu al riscului bolii Parkinson. O noapte albă aduce doar oboseală, dar un tipar cronic de somn insuficient ar putea ascunde indicii despre o stare mult mai rău.
Știri de ultimă oră
Ministerul Sănătății propune noi reguli pentru controlul infecțiilor în spitale
Brațeta medicală inteligentă urmărește aritmii ascunse
Ratele de obezitate din SUA au crescut drastic între 1999 și 2023
Sângele, cheia longevității: Secretul celor care trăiesc peste 100 de aniUn studiu recent, efectuat pe o cohortă extinsă chineză şi publicat în revista Nature, sugerează că problemele de somn, în special durata scurtă şi calitatea scăzută, pot ajuta la identificarea persoanelor cu un risc ridicat de a dezvolta boala Parkinson, chiar înainte de apariţia simptomelor clinice clare.
Parkinson rămâne a doua cea mai răspândită boală neurodegenerativă la nivel mondial după boala Alzheimer. Deși este recunoscut public în principal prin probleme specifice de agitare și mișcare, boala afectează grav alte funcții ale organismului. Datele statistice arată că până la 75% dintre pacienţi prezintă tulburări de somn şi intensitatea acestor probleme creşte odată cu vârsta.
Așa cum s-a realizat cercetarea, oamenii de știință au analizat datele din studiul Longitudine Health and Pensionment Study din China (CHARLS). Pentru a obține o imagine clară, acestea au structurat cercetarea în două direcții: o analiză transversală pe un eșantion de peste 16 000 de participanți și o analiză de cohortă pe termen lung, care a urmat evoluției a 8 624 de subiecți pe parcursul mai multor ani (din 2011 până în 2020).
La începutul studiului au fost excluşi toţi pacienţii care au avut deja diagnosticul bolii Parkinson sau alte boli legate de memorie. Cercetătorii au adunat detalii privind durata somnului, calitatea percepută şi perioadele de somn din timpul zilei. Analiza a luat în considerare, de asemenea, factori importanți de viață, cum ar fi vârsta, sexul, starea civilă, consumul de alcool, fumatul și activitățile agricole. Ceea ce oamenii de ştiinţă au descoperit: pragul critic de 4 ore pentru analiza pe termen scurt a dezvăluit cifre îngrijorătoare. Printre cei identificaţi cu boala Parkinson pe baza chestionarelor, mai mult de jumătate (54,2%) au dormit numai între patru şi şapte ore pe noapte. Modelele statistice au indicat o legătură directă.
Riscul de boală crește semnificativ pentru persoanele care dorm constant mai puțin de patru ore pe noapte.
Dintre toți indicatorii analizați, durata și calitatea somnului s-au dovedit a fi cei mai puternici predictori ai bolii, împreună cu factori inevitabili, cum ar fi vârsta și sexul. Cel de 60 de ani schimbă regulile jocului. Legătura dintre somn şi Parkinson nu este aceeaşi pentru toată lumea. Cercetătorii au văzut o diferenţă majoră de vârstă: - Sub 60 de ani: relaţia este liniară.
Dintre toți indicatorii analizați
Somnul mai lung și mai odihnitor, riscul mai mic de boala Parkinson. - Peste 60 de ani: relația devine una sub forma „U.”.
Atât somnul excesiv cât şi somnul excesiv cresc riscul, iar punctul critic al vulnerabilităţii maxime a fost identificat în medie cu 5,2 ore de somn pe noapte. În analiza pe termen lung, participanţii au fost împărţiţi în patru grupuri, în funcţie de combinaţia dintre durata şi calitatea somnului.
Cel mai mic număr de cazuri noi de boală Parkinson a apărut în grupul celor care au avut o scurtă, dar eficace, dar fără probleme auto-raportate.
Pe de altă parte, incidenţa maximă a bolii a avut loc la persoanele care au avut un somn slab şi au avut un somn de o calitate extrem de slabă.
Limitele studiului și valoarea acestuia pentru viitor Deși concluziile sunt extrem de utile, autorii studiului solicită prudență. În ceea ce privește cercetarea observațională, nu poate fi stabilită o relație directă de cauză și efect.
Cu alte cuvinte, nu este încă clar dacă somnul precar contribuie la debutul bolii Parkinson sau este pur şi simplu un prim simptom tăcut al neurodegenerării. În plus, prezența bolii a fost dedusă din Evaluarea obiceiurilor de odihnă oferă o imensă oportunitate.
Monitorizarea somnului poate deveni un instrument accesibil și eficient pentru detectarea timpurie a persoanelor aflate în pericol, permițând intervenții preventive timpurii și o mai bună gestionare a sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânim.
