De ce măsurile de calitate a aerului nu sunt suficiente?
Un studiu cuprinzător, bazat pe datele a peste 110.000 de proceduri chirurgicale, arată că instalarea sistemelor avansate de purificare și sterilizare a aerului în sălile de operație nu a condus la o reducere a infecțiilor la fața locului, complicațiilor postoperatorii sau ratelor de mortalitate. Conform cercetătorilor, spitalele ar putea fi mai bine serveite concentrându-se pe alte măsuri preventive în loc să investească masiv în tehnologie de filtrare a aerului.
Știri de ultimă oră
Tratamentul oral care vindecă rapid hepatita
Ceaiul care protejează inima și cel pe care trebuie să-l eviți
Christina Applegate, diagnostic greșit de scleroză multiplă: „Nu m-am făcut bine
Sucul de merișoare ajută la prevenirea cariilor dentare conform cercetărilor recenteStudiul, care a analizat date din numeroase unități medicale, a comparat evoluțiile între săli echipate cu filtre HEPA și sisteme de steralizare prin UV și cele fără astfel de tehnologie. Cercetătorii au constatat că nu există nicio diferență statistic semnificativă în ratele de infecție, sugerând că transmiterea prin aer are un rol mai mic în infecțiile la fața locului decât se credea anterior. În schimb, contactul direct cu suprafețe contaminate, instrumente sau mâinile lucrătorilor din îngrijire sunt principala sursă de infecții postoperatorii.
Experții medicali subliniază că, deși menținerea aerului curat în sălile de operație este importantă, majoritatea infecțiilor la fața locului provin din bacterii introduceți în timpul procedurii. Acești patogeni provin adesea din propria flora cutanată a pacientului sau din contact direct cu instrumentele chirurgicale și personalul. Particulele aeriene, deși prezente, nu reprezintă vectorul dominant al transmiterii infecțiilor în majoritatea cazurilor.
Ce ar trebui să investească spitalele în schimb?
Echipa de cercetare a observat că studii anterioare sugerau un posibil beneficiu din folosirea sistemelor de purificare a aerului, dar aceste investigații erau de obicei mai mici ca scară și lipsite de putere statistică pentru a detecta diferențe semnificative. Acest cel mai recent studiu, cu dimensiunea sa mare a eșantionului, oferă dovezi mai solide că spitalele ar trebui să revizuiască prioritățile de investiție.
Administratorii din domeniul sănătății se confruntă acum cu întrebarea cum să aloce resursele eficient pentru a îmbunătăți siguranța pacienților. Autorii studiului recomandă redirectionarea fondurilor către strategii comprobate, cum ar fi protocoale întărite de igienă a mâinilor, manipularea sterilă a instrumentelor și desinfecția riguroasă a suprafețelor. Programe de instruire pentru echipe chirurgicale și respectarea ghidurilor establite de prevenire a infecțiilor pot oferi un randament mai mare decât sistemele costisitoare de filtrare a aerului.
Întrebări frecvente
Ce tipuri de infecții au fost studiate? Cercetarea s-a concentrat pe infecții la fața locului care apar după diverse tipuri de proceduri, măsurând atât infecțiile superfiiciale cât și cele profunde ale țesuturilor, precum și ratele generale de complicații.
Cum afectează aceste descoperiri bugetele spitalelor? Spitalele pot reevalua cheltuielile pentru sisteme de purificare a aerului și pot investi în schimb în instruire a personalului, echipamente de sterilizare îmbunătățite și aplicarea mai strictă a protocolurilor.
Există situații în care purificarea aerului este totuși utilă? Deși nu este eficace pentru prevenirea infecțiilor la fața locului, sistemele de calitate a aerului pot fi totuși valoroase în controlul altor infecții asociate îngrijirii medicale care se răspândește prin transmitere aeriană.
