Cum dezvăluim aceste mecanisme?
Un nou cercetare a elucidat mecanismele prin care alimentația mediteraneană susține sănătatea cardiacă, funcția cognitivă și un proces de îmbătrânire mai calitativ.
Știri de ultimă oră
Terapie revoluționară: cancerul a dispărut complet după doar o lună
Inelul de pe deget ne ferește de cancer? Ce spune un studiu pe 100 de milioane de oameni
MIT dezvăluie nanoparticule personalizate împotriva cancerului
Baza de date a Fireside: 25.419 interacțiuni cu psihedelice, publicată în Science AdvancesStudiul relevă că acest regim alimentar poate oferi o protecție semnificativă pentru inimă, creier și celulele care îmbătrânesc, prin intermediul unui proces biologic neașteptat care implică molecule proteice minuscule sintetizate de mitocondrii, acele organelă celulare care asigură majoritatea energiei necesare organismului.
Echipa de la Școala USC Leonard Davis de Gerontologie a constatat că indivizii care respectau cu strictețe principiile dietei mediteraneene prezentau concentrații superioare ale a două microproteine mitocondriale: humanin și SHMOOSE. Aceste două componente au fost anterior asociate cu o rezistență crescută față de afecțiunile cardiovasculare și cu o protecție împotriva proceselor neurodegenerative, adică degradarea progresivă a neuronilor observabilă în patologii precum boala Alzheimer.
Această cercetare oferă o ipoteză plauzibilă pentru modul în care selecția zilnică a alimentelor influențează integritatea celulară și ritmul îmbătrânirii. „Aceste molecule proteice mici pot funcționa ca transmițători moleculari, traducând ceea ce consumăm în modul în care celulele noastre se comportă și îmbătrânesc”, a explicat Vicinanza, conform sursei Sciencedaily.
Regimul alimentar mediteranean se bazează pe ingrediente precum uleiul de măsline, peștele, leguminoasele, fructele și legumele. Acesta a fost corelat în mod consistent cu o scădere a probabilității de apariție a bolilor cardiace, a diabetului de tip 2 și a scăderii capacității cognitive.
Ce ingrediente definește dieta mediteraneană?
Cu toate acestea, comunitatea științifică continuă să investigheze detaliile exacte ale modului în care acest tip de alimentație generează efectele benefice.
Pentru a dezvălui aceste mecanisme, cercetătorii au analizat mostre de sânge provenite de la adulți care urmau dieta mediteraneană cu intensitate variabilă.
Subiecții care se potriveau cel mai bine cu acest model alimentar au prezentat niveluri mult mai ridicate de humanin și SHMOOSE. În plus, aceștia au afișat semne mai slabe ale stresului oxidativ, un fenomen în care speciile reactive de oxigen suprasarcă sistemele de apărare a celulei. Pe termen lung, acest stres poate deteriora ADN-ul, proteinele și alte structuri celulare, accelerând îmbătrânirea și contribuind la dezvoltarea afecțiunilor cronice.
Un aspect remarcabil al cercetării este legătura directă între anumite alimente și tipurile de microproteine. O ingestie mai mare de ulei de măsline, pește și leguminoase a fost corelată cu o creștere a concentrației de humanin. Pe de altă parte, consumul de ulei de măsline combinat cu o reducere a carbohidraților rafinați a fost asociat cu niveluri superioare de SHMOOSE.
„Aceste rezultate indică că anumite elemente ale alimentației mediteraneene pot modifica direct biologia mitocondrială”, au afirmat Pinchas Cohen, decanul Școlii USC Leonard Davis și profesor la USC, care este autorul principal al studiului. Totuși, cercetătorii subliniază că eșantionul a fost limitat și de natură observațională, iar alte variabile externe ar putea influența rezultatele.