Hipertensiunea pulmonară: cum se detectează devreme și se tratează

Cum se detectează devreme?

Hipertensiunea arterială pulmonară e o boală rară, cu evoluție progresivă și complexitate clinică mare. Totuși, experții subliniază că se poate identifica la stadiu incipient și ține sub control prin terapie adecvată și supraveghere continuă. Poziția a fost susținută de Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat, la o conferință dedicată traseului pacientului cu această boală în România.

Știri de ultimă oră

Liceenii din Iași învață prim ajutor din proiectul UMFConferința Națională SRCP 2026: chirurgie pediatrică la BucureștiTestarea ADN-ului din lichidul cefalospinal clarifică diagnosticul tumorilor cerebraleNoua ghidă de somn pentru tulburarea muncii pe schimb

Evenimentul, organizat în clădirea Parlamentului cu sprijinul aceleiași comisii, a adunat la masă o gamă largă de actori: specialiști în medicină, persoane afectate, reprezentanți ai asociațiilor de profil și din instituții din domeniul sănătății. Participanții au evidențiat barierile cu care se confruntă cei afectați, de la recunoașterea semnelor inițiale, trecerea prin procesul de diagnosticare, până la accesul la terapie și monitorizarea pe termen lung.

Un punct-cheie al discuției a fost propunerea lui Streinu-Cercel de a îmbunătăți accesul medicilor de familie la informații actualizate despre bolile rare. El a argumentat că pentru a stabili un diagnostic corect, medicul trebuie să cunoască caracteristicile afecțiunii. Lipsa acestei cunoașteri duce la ratarea diagnosticului, mai ales când vorbim de patologii rare.

De ce medicul de familie e cheie?

„Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte simple: ca să pui diagnosticul unei boli, trebuie să știi despre boala respectivă. Nu știi despre boala respectivă, n-ai cum să pui diagnosticul. Care e concluzia sau care ar fi pasul? Aș propune ca la nivelul colegiilor medicilor din județe să se facă în fiecare săptămână câte o definiție de caz care să fie remisă medicului de familie, scurtă, cu diagnosticul și simptomele: dacă vedeți așa ceva, gândiți-vă și la… Pentru că, oricât ai fi de bine intenționat și bine informat, nu poate să nu-ți scape o multitudine de diagnostice, mai ales că vorbim de o boală rară”, a explicat Streinu-Cercel.

El a subliniat că a încercat să adune date despre această patologie și a concluzionat că există potențial real pentru diagnosticare timpurie și, respectiv, pentru aplicarea terapiei și a monitorizării.

„În momentul în care un medic de familie are o suspiciune, plecând de la o informație primită pe un card, atunci știe și unde să-l repereze. Deci ce trebuie să fie cardul respectiv? Care este traseul pacientului cu suspiciuni și, din momentul ăla, lucrurile intră pe un făgaș cât se poate de simplu, lumea nu bâjbâie și știe unde să meargă. Cam atât de simplu aș vedea eu lucrurile, în contextul bolilor rare”, a adăugat el.

Ce face Asociația pacienților?

Streinu-Cercel a mai menționat că în România există cel puțin șapte centre specializate care pot asigura traseul pacienților cu boli rare, organizat pe categorii de patologii.

Pe de altă parte, Bogdan Burduja, președintele Asociației pacienților hipertensivi pulmonar, a povestit despre demararea, acum doi ani, a programului AER. Această platformă a adus la aceeași masă pacienți, profesioniști din sănătate, instituții și reprezentanți ai industriei, cu scopul de a găsi soluții aplicabile în contextul românesc. Prin această inițiativă au fost create pachete de servicii specializate pentru diagnosticare și urmărire a stării pacienților.

„Sunt pacient, în primul rând și pe urmă președintele Asociației. (…) Cu programul AER am început acum doi ani și am plecat de la corelația – alpinistul când urcă, are nevoie de oxigen, de la anumită altitudine. Așa avem și noi nevoie de oxigen și de aici am demarat proiectul acesta, un dialog de unde a rezultat soluții concrete, inclusiv propuneri privind actele specifice de diagnostic și monitorizare pentru noi, pacienții cu probleme”, a relatat Burduja.

Cât a avansat tratamentul?

În ceea ce privește aspectele clinice, medicul Tudor Constantinescu, de la Institutul de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta”, a descris hipertensiunea arterială pulmonară ca o boală rară cu un prognostic extrem de sever dacă nu se aplică tratament. Totuși, a subliniat că există, din fericire, tot mai multe și mai bune oferte terapeutice și motive de speranță pentru cei afectați.

Constantinescu a oferit o istorie a programului național pentru această patologie, aprobat în 2008. La acea vreme, erau disponibile doar două medicamente orale și programul acoperea 100 de pacienți.

„Acum avem șase molecule pe trei căi terapeutice aprobate și o moleculă de mare perspectivă despre care se va vorbi, care este pe masa de discuții și există peste 800 de pacienți. Pacienții sunt atât adulți, cât și pacienți pediatrici la nivelul României. Programul de la început a avut o distribuție națională, au fost la început patru – cinci centre în patru orașe – București, Iași, Cluj și Timișoara, ulterior s-a extins în șase orașe: Târgu Mureș, Oradea și sunt 12 centre de adulți și șase de pacienți pediatici. Există un progres remarcabil”, a conchis specialistul.