Ce efecte are somnul profund asupra mușchilor, grăsimii și creierului

Cum afectează factorul de creștere procesarea grăsimilor și zaharurilor?

Somnul profund exercită o influență profundă asupra sănătății, mergând mult dincolo de simpla senzație de odihnă.

Știri de ultimă oră

Pericolul HPV la bărbați: România are cele mai mici rate de vaccinare din Uniunea EuropeanăExperți europeni și români dezbat vaccinarea la Congresul UMFVaccinul anti-cancer reduce riscul de deces în melanom cu 42%Peste 500 de copii de la sate au primit îngrijiri stomatologice gratuite în doi ani

În această fază a repausului nocturn, creierul inițiază un lanț de evenimente hormonale esențiale pentru regenerarea corpului, creșterea masei musculare, menținerea integrității osoase și gestionarea depozitelor de grăsime, conform unor investigații efectuate de cercetători de la Universitatea din California, Berkeley.

Oamenii de știință au reușit să identifice rețeaua de neuroni care reglează eliberarea factorului de creștere în timpul repausului, descoperind totodată un mecanism de retroacțiune prin care acest hormon poate modifica starea de conștiență, precum raportează Science Daily.

Aceste constatări luminesc legătura deja documentată între deficitul de somn, disfuncțiile metabolice și apariția diverselor afecțiuni cronice.

Deși factorul de creștere este asociat în mod obișnuit cu creșterea la copii și tineri, rolul său nu se oprește la maturitate. La persoanele adulte, acest hormon este crucial pentru păstrarea masei musculare și osoase și intervine activ în modul în care corpul procesează lipidele și glucoza.

„Hormonul de creștere nu doar că sprijină formarea mușchilor și oaselor și ajută la diminuarea țesutului gras, dar aduce și avantaje pentru funcțiile cognitive”, a subliniat Xinlu Ding, unul dintre coautorii studiului din UC Berkeley.

Deși era cunoscut de mult timp că repausul nocturn stimulează producerea acestui hormon și că deficitul de somn o reduce, rămânea neclar care sunt exacte circuitele cerebrale care coordonează acest proces. Echipa din Berkeley a direcționat atenția spre hipotalamus, o zonă adâncă a creierului responsabilă pentru controlul somnului, foamei, termoreglării și secreției endocrine. Cercetătorii au examinat diverse tipuri de neuroni implicate în controlul eliberării factorului de creștere. Unul dintre actorii cheie este hormonul de eliberare a factorului de creștere (GHRH), care stimulează producerea acestuia.

În direcție opusă acționează somatostatina, care suprimă secreția.

Relația somn-creștere e bidirecțională!

Datele studiului indică că aceste sisteme funcționează diferit în fazele REM și non-REM ale somnului, iar coordonarea lor asigură controlul cantității de hormon prezent în sânge.

Relația dintre somn și hormonul de creștere este bidirecțională. Repausul stimulează secreția acestuia, însă hormonul trimite apoi semnale înapoi spre creier. Un rol central îl joacă locus coeruleus, o structură din trunchiul cerebral implicată în vigilență, atenție și procese cognitive. Pe măsură ce factorul de creștere se acumulează pe parcursul nopții, acesta activează locus coeruleus și poate contribui la revenirea la starea de treaz. Autorii descriu astfel un echilibru fragil între somn, activitatea hormonală și trezirea.

Factorul de creștere intervine direct în modul în care organismul procesează grăsimile și zaharurile.

Din acest motiv, o secreție neregulată pe fundalul lipsei de repaus ar putea fi unul dintre mecanismele prin care somnul insuficient crește riscul de obezitate, diabet și boli ale inimii.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că dormitul mai mult duce automat la slăbire.

Studiul descrie un mecanism biologic prin care somnul influențează metabolismul și utilizarea țesutului adipos, dar nu demonstrează că repausul poate înlocui o alimentație echilibrată sau mișcarea fizică în controlul greutății.

O limitare semnificativă este faptul că experimentele au fost efectuate pe șoareci. Cercetătorii au plasat electrozi pentru a înregistra activitatea neurală și au stimulat anumite neuroni din hipotalamus folosind lumina, urmărind schimbările în secreția hormonală pe parcursul ciclurilor de somn și veghe.

Șoarecii au un tipar de somn diferit de cel uman, dormind în episoade scurte atât ziua cât și noaptea. Prin urmare, rezultatele nu se pot transfera direct la oameni. Totuși, mecanismele de bază ale hipotalamusului sunt conservate la mamifere, iar cercetătorii consideră că această descoperire oferă o hartă biologică valoroasă pentru viitoarele investigații.

Înțelegerea rețelei care controlează factorul de creștere ar putea avea, în viitor, implicații terapeutice. Cercetătorii susțin că mecanismul identificat ar putea deschide noi căi de tratament pentru persoanele cu tulburări de somn asociate cu probleme metabolice, inclusiv diabet. Mai mult, locus coeruleus, regiunea asupra căreia acționează hormonul, este implicată în numeroase afecțiuni neurologice și psihiatrice. Autorii consideră că o înțelegere mai profundă a acestui sistem ar putea fi relevantă și pentru studierea bolilor neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson, deși în prezent este vorba despre o direcție de cercetare, nu despre un tratament disponibil.